Mihai Șora a murit. Filosoful avea 106 ani. „Iubitule, ai fost fericire pură”

Filosoful și eseistul Mihai Șora a încetat din viață la venerabila vârstă de 106 ani. Era născut pe 7 noiembrie 1916.

Pe pagina sa de socializare a fost postat un mesaj emoționant.

„𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐒̦𝐨𝐫𝐚

𝟕 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟏𝟔 – 𝟐𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑

🌳

Iubitule,

ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin.

E frig fără tine, iubitule.

Aziul”

Cine a fost Mihai Șora

Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916 – d. 25
februarie 2023) a fost un filosof și eseist român. S-a născut la Ianova,
Remetea Mare, județul Timiș, în timpul Austro-Ungariei. A fost al doilea fiu al
preotului Meletie Șora și al Anei Șora.

A studiat filosofie la Universitatea din București (1934–1938),
potrivit Wikipedia. I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea
Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea
Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din
București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). 

A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în
1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a
realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Între anii 1945 și 1948 a activat ca cercetător la Centre
national de la recherche scientifique din Paris. A debutat la Gallimard
cu „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique” în
anul 1947. Cartea a avut ecouri printre mari personalități filosofice
franceze. A refuzat cetățenia franceză care i-a fost propusă imediat după
apariția cărții la Gallimard.

În 1948 a plecat în România pentru a-și vedea părinții,
însă autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, acolo unde îl
așteptau soția și cei doi copii. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl
urmeze. Forțat să stea în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat
nimic.

A fondat seria „BPT”

A lucrat ca referent de specialitate la Ministerul
de Externe în perioada ministeriatului Anei Pauker (1948–1951),
apoi ca șef de secție la Editura pentru Limbi Străine (1951–1954) și
redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954–1969),
unde are meritul editorial de a fi fost fondatorul noii serii BPT (acronim
pentru „Biblioteca Pentru Toți”).

În urma publicării Antologiei poeziei interbelice,
în care erau prezenți poeți ca Nichifor Crainic și Radu Gyr,
foști deținuți politici, iar, din emigrație, Aron Cotruș, Ștefan
Baciu și Horia Stamatu, a fost imediat înlăturat și trimis ca simplu
redactor la Editura Enciclopedică.

După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al
învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28
iunie 1990).

În anul 2000, Mihai Șora și alți intelectuali (Sorin
Vieru, Horia Roman Patapievici) s-au alăturat unei manifestații împotriva
lui Corneliu Vadim Tudor și a extremismului politic.

A participat la proteste în 2017-2018

Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai
modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din
2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate.

A fost foarte activ și în mediul online, dar nu numai. Radio România Cultural a difuzat unui serial de eseuri
scrise și înregistrate special de filosoful Mihai Șora pentru post național
dedicat culturii.

Cele 10 eseuri despre timp și timpurile pe care le trăim
au fost difuzate în 2022 zilnic, din 5 septembrie, în emisiunea GPS
Cultural, de la ora 17.30.

Temele emisiunii au fost legate de conștiința timpului,
legăturile cu semenii, vârstele, lumea lui Proust, traiul în armonie cu tine
însuți, acceptarea celuilalt, judecata în nuanțe de gri, nu în alb sau negru,
blândețea sunt câteva dintre temele, conceptele, puse în discuție cu erudiția,
verva, vioiciunea caracteristice acestui atât de implicat om de cultură și
transmise radiofonic într-un discurs actual și accesibil publicului larg.

Filosoful care atunci
avea 105 ani spunea că nu îi place să dea sfaturi de viață, să facă liste cu
reguli, pentru că nu credea că are autoritate pentru așa ceva și pentru că
„legea morală este de căutat în tine, la fel cum cerul este deasupra ta”.