Miza Summitului NATO de la Vilnius pentru România: Vin americanii ca să rămână

Următorul Summit NATO, cel din iulie, de la Vilnius, va fi unul istoric, susțin experții militari care prevăd că se va decide o întărire a forțelor militare pe frontul estic al Alianței, inclusiv în România, unde ar putea lua ființă o bază aliată permanentă.

În urma unei atitudini extrem de agresive a Rusiei în contextul războiului din Ucraina, Summitul NATO de la Vilnius, care va avea loc pe 11 și 12 iulie, se anunță a fi unul istoric, deși responsabilii militari aliați nu au dat detalii oficiale despre ce decizii se vor lua în țara baltică.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat pentru „Adevărul“ că la Vilnius discuțiile vor pe două linii principale. „În primul rând, se va discuta despre modul în care în continuare va fi oferit sprijin Ucrainei. Cel mai probabil, Kievul va primi un grafic de aderare la NATO. Apoi, Alianța Nord-Atlantică trebuie să discute opţiuni de a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada ce va urma. Nu este exclus ca acestui demers să se alăture și unele țări care nu sunt aliate, dar sunt partenere, cum ar fi Japonia, iar o astfel de decizie este foarte importantă la nivel general“, a explicat Constantin Ciorobea.

Posibilă bază permanentă

Mai mult, contraamiralul, care după aderarea României la Alianţa Nord Atlantică, în perioada 2004-2007, a făcut parte din prima serie de ofiţeri români încadrați în posturi NATO, mai susține că la Vilnius se vor lua și unele decizii importante legate de România și de flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. „Se va vedea cum s-au implementat măsurile luate anul trecut la Summitul de la Madrid. Este vorba de întărirea posturii NATO pe flancul estic prin amplasarea unei prezenţe terestre substanțiale şi persistente, prin întărirea apărării aeriene şi antirachetă și prin pre-poziţionarea de echipamente militare, aspecte deosebit de importante pentru România. Acum, cel mai probabil, se va trece la nivelul următor, adică la înființarea unei baze Aliate pe teritoriul României, dar vorbesc de o bază permanentă, nu de una pe principii rotaționale, cum funcționează acum. Practic, vorbim de o masivă întărire a flancului estic cu accente puse pe doi pivoți, România și Polonia. Va exista o sigură comandă operativă care va coordona toate manevrele din Finlanda și până în Turcia, repet, cu o creștere a importanței Poloniei și României. Asta însemnă o creștere a importanței Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO de la Sibiu. Acolo vor ajunge mai mulți ofițeri aliați, francezi și belgieni, pentru a coordona operațiunile militare pe flancul estic al NATO. Ca o concluzie, este vorba de o adaptare a posturii aliate la tot ce face Kremlinul în prezent“, a precizat contraamiralul Constantin Ciorobea.

Decizii istorice

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, conform defenseromânia.ro, că deciziile de la Vilnius „vor fi istorice“, întrucât vom avea o coerență a strategiei Alianței „cum nu am avut vreodată“. „Nu putem intra în detalii, pentru că sunt prea sensibile și nu trebuie să vorbim prea mult de elemente militare sau de intelligence, dar ce se va aproba la Vilnius va fi cea mai importantă transformare de strategie militară, planificare militară, structură de forțe și comandamente ale NATO, din ultimii 50 de ani“, a afirmat Geoană. Oficialul a vorbit, cel mai probabil, de măsuri precum integrarea planurilor militare naționale și regionale, dar și modificări la nivelul unităților de luptă.

Reamintim că, după Summitul de la Madrid, forţele Aliate care acţionează în România și-au dublat practic volumul şi au ca pilon central contingentul american format din 5.000 de militari, adică un grup de luptă la nivel de brigadă. Unitatea funcţionează cu tot cu structurile de comandă necesare pentru coordonarea eventualelor operaţiuni. Trebuie spus că militarii americani sunt dotaţi cu blindate Stryker, maşini de luptă Bradley, tancuri Abrams şi elicoptere Black Hawk şi Apache.

Formarea grupului de luptă francez

Apoi, în România mai funcţionează un grup de luptă NATO cu Franţa naţiune-cadru, care are 1.000 de militari şi care are în componenţă şi militari din forţele pentru operaţii speciale (FOS) din Olanda, dar şi soldaţi de elită belgieni. Militarii francezi dispun de o mare varietate de vehicule de luptă, inclusiv VAB (Véhicule de l’Avant Blindé), VBL (Véhicule Blindé Léger) şi PVP (Petit Vehicule Protégé). În plus, foarte important, francezii au desfăşurat şi un sistem sol-aer cu rază medie de acţiune MAMBA. Este vorba de un echipament sofisticat care poate oferi o bulă de protecţie în beneficiul forţelor care operează în zona de acoperire.

În plus, NATO mai este prezentă în România cu Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova (HQ MN BDE-SE), în componenţa căreia avem aproximativ 1.000 de militari români, polonezi și portughezi dotaţi cu blindate Piranha V și Rosomak. Totodată, în România mai există un număr neprecizat de militari americani care operează dronele MQ-9 Reaper la Câmpia Turzii şi în jur de 200 de specialişti ai US Navy care asistă scutul antibalistic de la Deveselu.