Înger păzitor în infernul din Mali. O româncă ajută oamenii în fața abuzurilor mercenarilor Wagner și a jihadiștilor

O
româncă înfruntă infernul din Mali, unde grupările jihadiste și
temuții mercenari Wagner fac legea. Irina Preoțescu lucrează în
domeniul conflictelor armate și ajută misiunea ONU să salveze cât
mai mulți civili într-o țară sfâșiată de conflicte
interminabile.

Irina
Preoțescu are 28 de ani, dar are deja o experiență vastă la ONU.
A început ca voluntar, pe durata studiilor universitare, iar apoi
și-a clădit o carieră aici. Licenţiată în psihologie şi
justiţie socială la St. John’s University din Queens, New York,
cu Summa Cum Laude, Irina a urmat apoi un master cu dublă
specializare în medierea conflictelor armate și politici ONU, la
prestigioasa universitate Columbia din New York. Și-a văzut visul
împlinit, iar acum trăiește cea mai mare provocare a vieții în
Mali.

Lucrează în Intelligence

Aici,
Irina Preoţescu are o răspundere uriașă, în cadrul Misiunii ONU
de Menținere a Păcii din Mali (MINUSMA), iar de munca ei și a colegilor săi
depind viețile multor oameni. Misiunea Irinei nu este deloc ușoară.
E ofițer de raportare și coordonare și face parte din Joint Operations
Center, unitate care face parte din biroul Chief of Staff și care se
ocupă de domeniul Intelligence, coordonare și raportare, aflată în
Gao.

Irina Preoțescu alături de colegă, în interiorul bazei ONU din Mali. FOTO Arhivă personală

„Noi colectăm, analizăm și
verificăm informații primite din toate rapoartele de la unitățile
ONU militare, de poliție și civile din Gao. Colectăm informații,
verificăm dacă sunt reale, stabilim dacă sunt sau nu dezinformare și decidem dacă sunt semnificative pentru a fi raportate. Și ne
focusăm pe incidente de securitate, tot ce ar putea să afecteze
mandatul și operațiunile misiunii din sectorul nostru, protecția
civililor, evoluții politice și sociale semnificative, și
progresul făcut pentru retragere”, explică românca.

Viitor sumbru pentru Mali

Vestea
proastă este că misiunea de menținere a păcii a ONU este obligată
să plece la finele anului. Asta și pentru că, după retragerea
trupelor franceze, în vara anului trecut, Mali a devenit un butoi de
pulbere. Acum, Mali a ales să lucreze cu temuții mercenari Wagner,
iar noul guvern este ostil Occidentului.

„Trupele
franceze au plecat, au plecat și englezii, au plecat suedezii, toți
înainte de decizia de retragere a misiunii. Mai sunt contingente din
China, Germania, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Burkina Faso,
printre alții. Egiptenii au plecat. Și toată lumea acum e pe
picior de plecare”, descrie ea situația.

Cea
mai mare problemă este cauzată de atacurile asupra civililor și
victimele colaterale provocate de conflictele armate dintre diferitele
grupuri militare și teroriste. Jihadiștii nu au ezitat să atace
tabăra, deși trupele chineze care o păzesc sunt înarmate până
în dinți și sunt specializate în lupta antitero.
Viitorul se anunță mai sumbru ca oricând pentru Mali.

„Acum,
după ce Consiliul de Securitate al ONU a votat încetarea mandatului
MINUSMA și retragerea misiunii în termen de șase luni, civilii din
Mali sunt supuși unui risc și mai mare de a fi afectați de
violență. În ciuda provocărilor sale, MINUSMA a jucat un rol
important în protecția civililor în Mali. Aceasta a oferit
protecție civililor prin intermediul bazelor sale statice din
orașele mari și, în zonele mai îndepărtate, prin baze temporare,
patrule și convoaie”, adaugă românca.

Ea
mai spune că persoanele strămutate din cauza conflictului violent
din Mali au căutat, uneori, refugiu în apropierea bazelor MINUSMA.

Irina Preoțescu va mai rămâne în Mali câteva săptămâni sau luni

„Angajamentul
politic al misiunii și dialogul cu actorii înarmați și cu
comunitățile au contribuit la promovarea protecției, la atenuarea
violenței între comunități și la consolidarea mecanismelor
comunitare de prevenire a conflictelor. Mandatul de monitorizare,
raportare și întărire a capacităților în domeniul drepturilor
omului al MINUSMA a contribuit la promovarea și protejarea
drepturilor omului”, subliniază tânăra.

Mercenarii Wagner au intrat în scenă

Guvernul din Mali are responsabilitatea
principală de a proteja civilii și poate lua măsuri pentru a
realiza îmbunătățiri. Rezoluția anterioară a Consiliului, care
a expirat la 30 iunie, cerea autorităților maliene să „ia măsuri
rapide pentru a proteja civilii pe întreg teritoriul țării și
pentru a preveni, minimiza și soluționa daunele provocate civililor
care ar putea rezulta din operațiunile întreprinse de Forțele de
apărare și securitate maliene (MDSF)”.

În
realitate, lucrurile nu stau deloc așa. „Având
în vedere numărul mare de încălcări raportate de către Forțele
de apărare și securitate maliene și partenerii lor, precum și
gravitatea unor incidente precum cele din presupusul masacru de la
Moura. forțele de securitate din Mali trebuie să dezvolte mecanisme
care să atenueze daunele aduse civililor de operațiunile lor, să
prevină încălcările dreptului internațional umanitar împotriva
civililor și să tragă la răspundere pe oricine le încalcă.
Raportul Moura acuză trupele maliene și luptătorii Grupului Wagner
de uciderea a peste 500 de persoane, dintre care majoritatea au fost
executate sumar în timpul unei operațiuni militare la Moura, în
centrul Mali, în martie 2022”, susține românca.

Cerând
retragerea MINUSMA, autoritățile maliene se plasează într-o
relație de securitate exclusivă cu Wagner, al cărui mod de a purta
războiul amenință civilii și a cărui credibilitate este cel puțin îndoielnică,
după cum o demonstrează recentele evenimente din Rusia. „Alte
activități ale Wagner în Mali includ trafic de arme și afaceri
privind mineritul aurului, printre altele. Ostilitățile
s-au intensificat în Mali începând din 2022, după ce forțele
armate maliane au desfășurat operațiuni de contrainsurgență de
mare amploare împotriva Jamaa Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM),
afiliată la Al-Qaeda, și a rivalului Stat Islamic în Sahara Mare
(ISGS). Atât JNIM, cât și ISGS au atacat frecvent civili”,
dezvoltă Irina.

Atacați de jihadiști

Pe
lângă raportările de informații, Irina se ocupă și de de partea
de coordonare. E vorba de misiuni delicate și periculoase.

„Coordonăm evacuări de răniți și de cadavre. Dar acum, din
moment ce nu mai avem mandat, nu mai putem să facem asta. Deci, acum
doar susținem sau monitorizăm evacuările în sectorul nostru
pentru personalul ONU și contractori”, explică ea.

Imaginile
descrise sunt unele de coșmar. De multe ori, convoaiele ONU sunt
atacate de jihadiști sau de diverse grupuri militarizate neindentificate, care
profită de lipsurile operaționale militare ale guvernului statului
Mali.

„Avem
multe convoaie logistice în această perioadă și cam la două
săptămâni de când am ajuns aici, unul dintre ele a fost atacat. A
fost un moment foarte tensionat, eram încă foarte nouă și
urmăream convoiul live în sistem, din birou. Au murit patru
contractori civili, alții au fost răniți, nu au fost ușor de
gestionat situația. Răniții au trebuit evacuați, au trebuit
coordonate elicopterele, a fost mai dificil decât îmi imaginam și
asta m-a marcat puțin. Apoi, alt moment delicat, evacuarea
cadavrelor. Nu e ușor”, admite tânăra.

Viitorul
ei, după retragerea misiunii din Mali, se va lega cel mai probabil
de un alt stat african cu probleme.

„Aș vrea să rămân în
regiune, la o altă misiune ONU, în Sudanul de Sud, în DRC, sau
Republica Africană Centrală. Depinde, poate chiar Somalia sau
Irak”, încheie Irina Preoțescu.