Dr. Laura Claudia Toda, MedLife: „Un control simplu poate aduce claritate în bolile endocrine”

Endocrinologia
este adesea asociată aproape exclusiv cu afecțiunile tiroidei. Dar, în
realitate, această specialitate medicală este mult mai complexă. „În afara
patologiilor tiroidiene, un endocrinolog se ocupă de afecțiuni ale glandelor
suprarenale, hipofizei, tulburări de pubertate, disfuncții menstruale, sindrom
de ovar polichistic, probleme de menopauză, tulburări de creștere și
dezechilibre metabolice, inclusiv obezitate. Practic, orice ține de reglaj
hormonal intră în această specialitate”, explică dr. Laura Claudia Toda, medic specialist endocrinolog la MedLife.

Legătura fină dintre hormoni și organism

Pentru
dr. Laura Toda, endocrinologia a fost o alegere firească: „Endocrinologia
mi-a plăcut pentru modul în care explică legătura fină dintre hormoni și
funcționarea întregului organism. Mi s-a părut interesant cum un dezechilibru
mic poate produce simptome atât de variate și cum, odată corectat, pacientul
își poate recăpăta complet starea de bine.”

Această
subtilitate a mecanismelor hormonale, care influențează de la metabolism la
starea emoțională, o face o specialitate esențială pentru înțelegerea sănătății
în ansamblu. „Bolile endocrine pot influența atât corpul, cât și psihicul:
apar oboseala, schimbări de dispoziție, tulburări de concentrare, anxietate și
modificări de greutate. Hormonii reglează aproape toate procesele organismului,
de aceea dezechilibrele lor au impact global”, a spus medicul.

Tiroida este vedeta

Potrivit
datelor Asociației
Americane de Tiroidă, în jur de 20 de milioane de americani suferă de o afecțiune tiroidiană,
iar 60% nu sunt conștienți de ea, fiind cazuri nediagnosticate. Mai mult, 12% dintre
americani vor dezvolta o afecțiune tiroidiană la un moment dat în timpul
vieții. Pe bătrânul continent, 6,71% dintre persoane sunt nediagnosticate,
adică aproximativ jumătate din pacienții cu disfuncție tiroidiană în Europa. Prevalența totală a disfuncției tiroidiene
(cazuri diagnosticate și nediagnosticate) la nivel european ajunge la 3,82% din
populația studiată în privința disfuncției tiroidiene.

„Sunt cele mai frecvente motive de prezentare în
cabinet”, a precizat
dr. Toda, explicând că hipotiroidismul reprezintă o încetinire a tiroidei, cu
oboseală, sensibilitate la frig și creștere în greutate, în timp ce hipertiroidismul este opusul — metabolism accelerat,
palpitații, insomnie și scădere rapidă în greutate.

Afecțiunile
tiroidiene apar mult mai des la femei, din cauza fluctuațiilor hormonale din
pubertate, sarcină, perioada postpartum sau menopauză. La bărbați, bolile
tiroidiene sunt mai rare, „dar cu simptomatologie mai zgomotoasă”.

„Cel mai des întâlnim cauze autoimune, precum Hashimoto
sau Graves. Există și predispoziție genetică, iar factori precum stresul,
infecțiile, deficitul de iod sau anumite medicamente pot contribui”, a mai spus endocrinologul.

Semnale de alarmă: când ar trebui să mergem la medic?

„Oboseala inexplicabilă, fluctuațiile rapide de greutate,
palpitațiile, iritabilitatea, somnul neodihnitor, căderea accentuată a părului,
pielea foarte uscată și dereglările menstruale sunt semnale importante,” a atras atenția dr. Toda. Oricare dintre
aceste simptome justifică un consult endocrinologic.

Stresul,
somnul și alimentația joacă un rol uriaș, de aceea acestea nu trebuie neglijate.
„Stilul de viață este esențial. Stresul cronic poate destabiliza imunitatea
și astfel apar și se agravează multe boli ale tiroidei,” a semnalat
medicul.

Mituri frecvente: ce NU este adevărat despre tiroidă

 „Iodul este esențial pentru sinteza
hormonilor tiroidieni. Totuși, atât lipsa, cât și excesul său pot crea
dezechilibre” a ținut să precizeze medicul care recomandă un aport
echilibrat, în special din alimentație și atrage atenția asupra suplimentelor
fără indicație medicală. Un mit răspândit în rândul populației este că
suplimentele cu iod pot rezolva orice disfuncție, o idee total greșită în
opinia dr. Toda. Medicul are de-a face adesea cu pacienți care vin cu fel de
fel de mituri precum: „orice nodul este periculos”, „tratamentul
hormonal îngrașă” sau că „problemele tiroidiene se văd la analizele
uzuale”.

Tratamentul hormonal: viața cu și după diagnostic

Endocrinologul
adaugă totuși că pacienții cu tulburări tiroidiene sunt cei mai numeroși în
cabinet, însă din ce în ce mai multe consultații sunt determinate de „Sindromul
ovarelor polichistice-SOPC, simptome legate de stres cronic și tulburări din
perioada menopauzei”. De asemenea, osteoporoza rămâne o patologie
frecventă, mai ales la femeile aflate la menopauză.

„În afara bolilor tiroidiene, văd frecvent pacienți cu
pubertate precoce sau întârziată, hiperparatiroidism primar și secundar,
adenoame hipofizare care pot fi secretante de hormoni sau nesecretante,
hipogonadism, adenoame suprarenaliene”, a
spus medicul.

Ecografia
performantă, analizele hormonale avansate și instrumentele digitale de
monitorizare ajută medicul și fac de multe ori diferența. „Tehnologia a
îmbunătățit masiv acuratețea diagnosticului… permit depistarea rapidă și
adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale fiecărui pacient.”

Vestea
bună este că unele boli tiroidiene se pot vindeca complet, așa cum este cazul
hipertiroidismului tratat adecvat. Altele, precum hipotiroidismul autoimun,
necesită o gestionare pe termen lung. Important este faptul că, sub tratament,
pacienții pot avea un stil de viață perfect normal.

„Tratamentul
hormonal este, în general, ușor de urmat și permite pacienților să ducă o viață
normală”, a spus dr. Toda. Odată stabilită doza corectă, energia,
concentrarea și echilibrul emoțional se îmbunătățesc vizibil.

Mesajul medicului: nu ignorați semnalele!

Conform
recomandărilor Asociației
Americane a Tiroidei (ATA) și
ale Asociației Americane a Endocrinologilor Clinicieni (AACE), screening-ul de
rutină (testul TSH) este cel mai puternic susținut pentru următoarele grupuri
de populație:

1.      Nou-născuți: Se recomandă screening-ul
universal (imediat după naștere) pentru hipotiroidism congenital. Această
măsură este vitală pentru prevenirea retardului mental ireversibil.

2.      Vârstnici: Se recomandă luarea în considerare
a testării periodice (sau cel puțin o dată) începând cu vârsta de 60 de ani.
Justificarea este prevalența crescută a disfuncției tiroidiene (în special
hipotiroidismul subclinic) în rândul vârstnicilor, care poate duce la
complicații cardiovasculare.

3.      Femei gravide și în faza de preconcepție:
Screening-ul este esențial fie înainte de sarcină, fie în primul trimestru.
Hormonii tiroidieni materni sunt cruciali pentru dezvoltarea neurologică a
fătului.

4.      Persoane cu risc  crescut: Screening-ul periodic este recomandat
pacienților care prezintă factori de risc, precum un istoric familial de boală
tiroidiană sau alte boli autoimune asociate (de exemplu, diabet zaharat de tip
1).

Pentru
cei care amână un control endocrinologic, dr. Toda are un sfat important: „Este
mult mai ușor să previi decât să tratezi complicații apărute în timp. Un
control simplu poate aduce claritate, liniște și soluții eficiente. Corpul ne
trimite semnale, iar ignorarea lor nu le face să dispară.”

Surse

https://www.aace.com/patient-journey/thyroid

https://academic.oup.com/jcem/article-abstract/99/3/923/2537300

https://www.thyroid.org/thyroidguidelines/file/thy.2012.0205.pdf