Cum ar putea Iranul să riposteze împotriva Statelor Unite

O eventuală ripostă a Iranului împotriva Statelor Unite ar putea fi mai periculoasă decât reacțiile sale anterioare la loviturile ordonate de președintele Donald Trump asupra unor obiective nucleare iraniene, avertizează analiști regionali. Contextul actual este diferit, spun experții, deoarece regimul de la Teheran se confruntă cu una dintre cele mai grave amenințări interne din ultimii ani, scrie Newsweek.

Donald Trump analizează opțiuni de intervenție în Iran, pe fondul protestelor și instabilității care pun presiune pe conducerea religioasă a țării. Autoritățile iraniene au avertizat că orice atac militar american ar putea pune în pericol activele militare ale SUA din întregul Orient Mijlociu.

În iunie 2025, Iranul a lovit baza aeriană Al Udeid din Qatar – cea mai mare bază americană din regiune – ca represalii pentru atacurile SUA asupra a trei situri nucleare iraniene. Miercuri, personalul de la aceeași bază a fost sfătuit să părăsească zona, după noi amenințări venite din partea Teheranului. De această dată însă, situația este mult mai tensionată.

„Este o cu totul altă dinamică. Miza este dacă regimul va continua să existe în forma sa actuală”, explică Rosemary Kelanic, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu al think tank-ului Defense Priorities.

Potrivit acesteia, Iranul a dat dovadă de reținere în trecut, însă o intervenție americană care ar urmări explicit schimbarea regimului ar putea declanșa un răspuns mult mai dur. „Nivelul de amenințare perceput este complet diferit”, spune Kelanic.

Trupele americane din regiune, vulnerabile

Prezența militară americană în Orientul Mijlociu include baze permanente, avanposturi și facilități comune cu statele gazdă. Jon Hoffman, cercetător la Cato Institute, afirmă că Teheranul ar dori să transmită un mesaj clar că atacurile americane sau israeliene pe teritoriul iranian nu pot deveni o rutină.

„Există o probabilitate ridicată ca regimul să perceapă combinația dintre lovituri militare și revolta internă drept o amenințare existențială, ceea ce ar putea duce la o ripostă mai amplă decât în trecut”, spune Hoffman.

Acest lucru ar putea pune în pericol viața celor aproximativ 40.000 de militari americani dislocați în regiune, în peste 60 de baze și facilități, unele slab protejate, avertizează el. Al Udeid, situată la aproximativ 50 de kilometri de Doha, găzduiește și un centru de coordonare al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care supervizează operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Egipt.

Forțe americane sunt staționate și în Irak, la bazele Al Asad și Erbil, în Bahrain – unde se află Flota a 5-a a SUA – precum și în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia și Iordania.

Răspuns indirect și „plauzibil negabil”

Deși Iranul este net inferior militar Statelor Unite, ar putea totuși provoca pierderi și costuri semnificative, folosindu-se de milițiile aliate din regiune, parte a așa-numitei „axe a rezistenței”.

„Iranul ar putea ataca baze americane din Irak și Siria prin intermediul acestor actori locali, într-un mod care să ofere un anumit grad de negare”, explică Rosemary Kelanic.

Rachete, Strâmtoarea Hormuz și atacuri cibernetice

Potrivit firmei internaționale de consultanță în intelligence S-RM, Iranul ar putea recurge la rachete balistice cu rază scurtă și medie, așa cum a făcut în represaliile anterioare, inclusiv după asasinarea generalului Qasem Soleimani, în 2020.

Un alt instrument major de presiune ar fi perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ 20% din comerțul global cu petrol și gaze. Totuși, experții consideră acest scenariu unul extrem, deoarece ar afecta și exporturile Iranului.

S-RM subliniază că orice acțiune militară directă a SUA ar declanșa, aproape sigur, o reacție iraniană. „Lipsa unui răspuns ar alimenta percepția de slăbiciune a regimului, într-un moment critic”, arată analiza.

Pragul pentru represalii ar putea fi mai scăzut și din cauza unei recente schimbări doctrinare. La începutul lunii ianuarie, Consiliul Suprem de Apărare al Iranului a anunțat că își rezervă dreptul de a acționa preventiv în baza unor „semnale obiective de amenințare”, sugerând o posibilă îndepărtare de doctrina defensivă reactivă.

Escaladare controlată sau reacție imprevizibilă?

Ameneh Mehvar, analist senior pentru Orientul Mijlociu la ACLED, spune că reacția Iranului ar depinde de amploarea intervenției americane. O lovitură limitată nu ar declanșa neapărat un răspuns major, însă riscul de escaladare rămâne ridicat.

„Impactul unei intervenții americane este extrem de greu de anticipat – de la atacuri cibernetice și presiuni economice, până la lovituri militare limitate sau operațiuni țintite împotriva liderilor”, explică ea.

Dacă obiectivul SUA ar fi schimbarea regimului, experiențele recente sugerează că loviturile aeriene sau demonstrațiile simbolice de forță nu ar produce rapid acest rezultat.

Oficialii iranieni au avertizat deja că un atac ar declanșa represalii împotriva Israelului. Un regim aflat sub presiune extremă ar putea reacționa imprevizibil, inclusiv prin atacarea infrastructurii energetice din Golf sau prin lovituri balistice.

Iranul ar putea, de asemenea, să își diversifice răspunsul prin acțiuni asimetrice sau clandestine împotriva intereselor americane și israeliene în afara regiunii, inclusiv ținte diplomatice, avertizează Mehvar.

„Să arate că nu este neajutorat”

Potrivit unei evaluări israeliene citate de Reuters, Donald Trump ar fi decis să intervină, deși amploarea și calendarul rămân neclare. Yossi Kuperwasser, fost general israelian și șef al Institutului de Strategie și Securitate din Ierusalim, spune că Iranul va încerca să demonstreze că nu este lipsit de opțiuni.

„Ca și în trecut, ar putea alege un răspuns calculat, suficient pentru a-și salva prestigiul, fără a aluneca într-un război total”, afirmă el.

În acest context, întrebarea centrală rămâne nu dacă Iranul va reacționa, ci cât de departe va fi dispus să meargă pentru a-și apăra supraviețuirea politică.