A murit criticul și istoricul literar Alex Stefanescu, autorul „Istoriei literaturii române contemporane”

Criticul și istoricul literar Alex Ștefanescu a murit la vârsta de 76 de ani. Tragica veste a fost anunțată duminică, 25 februarie, de scriitorul Daniel Cristea-Enache.

„O veste care îndoliază cultura română: a murit marele critic și istoric literar Alex Ștefănescu. Dumnezeu să-l odihnească”, a scris Daniel Cristea-Enache pe pagina de Facebook a criticului literar. 

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977, Alex Ștefanescu (născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj) este autorul lucrării „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor, în 2005, și în care răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”, potrivit Wikipedia.

Cuprinzătoarea analiză, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Eugen Simion ori Nicolae Manolescu.

„Istoria lui Alex. Ștefănescu este și o minunată carte-spectacol, un album cu scriitori, la a cărui realizare, desigur, contribuția esențială este a textului critic, foarte inspirat, dovedind înzestrare de prozator, capabil să-și inventeze și să-și susțină personajele, să le înțeleagă individualitatea și să le releve particularitățile”, scria, despre Alex Ștefănescu, Ion Simuț.

Alex Ștefanescu este și autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă.

De asemenea, este și autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu, dar și autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). 

Alex Ștefanescu a fost membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998–2002.

Opera criticului și istoricului literar Alex Ștefanescu

Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977 (critică literară)

Jurnal de critic, Ed. Cartea Românească, 1980

Tudor Arghezi interpretat de…, Ed. Eminescu, 1981 (antologie)

Între da și nu, Ed. Cartea Românească, 1982 (critică literară)

Dialog în bibliotecă, Ed. Eminescu, 1984 (teorie literară)

Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Ed.Minerva, 1986

Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987

Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iași, 1996. Premiul Uniunii Scriitorilor.

Întâmplări, Institutul European Iași, 2000 (proză).

Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, Ed. Știința, 2003 (critică literară). Premiul Asociației Scriitorilor din București.

Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, București, Ed. Publicațiilor pentru străinătate, 2004.

Jurnal secret, ilustrații de Ion Barbu, București, Ed. Corint, 2005.

Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu, București, Ed. Mașina de scris, 2005. Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul Academiei Române.

Jurnal secret. Noi dezvăluiri, ilustrații de Florin Ștefănescu (Linu), București, Ed. Corint, 2007.

Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste, București, Ed. Humanitas, 2009.

Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediție de autor, ne varietur). Desene de Florin Ștefănescu. București, Ed. Corint, 2009 (ediția a II-a – 2010).

Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări. Viniete de Florin Ștefănescu. București, Ed. Curtea Veche, 2010 (ediția a II-a – 2011).

Cum se fabrică o emoție, București, Ed. Ideea Europeană, 2010 (teorie literară).

Cum e să fii femeie?, dialog cu Lia Faur, București, Ed. Mașina de scris, 2012.

Ioana Revnic, Convorbiri cu Alex. Ștefănescu, București, Ed. All. 2013.

Texte care n-au folosit la nimic, București, Ed. All, 2014.

Un scriitor, doi scriitori (cu desene de Bogdan Petry), București, Ed. All, 2014.

Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!, București, Ed. Curtea Veche, 2014.

Jurnal secret. Serie nouă. Desene de Costel Pătrășcan București, Ed. Corint, 2016.

Eminescu, poem cu poem. Antumele, București, Ed. All. 2017. Premiul Național de Literatură.

Eminescu, poem cu poem. Postumele. București, Ed. All 2019. Premiul „Cartea anului” al revistei „România literară”; Premiul pentru eminescologie atribuit de Fundația „Credință și creație. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”.

Pagini despre satul românesc, București, Ed. Trinitas, 2020 (critică literară)

Eu și comunismul, București, Ed. Curtea Veche, 2020 (memorii)

Timp retrăit, București, Ed. Curtea Veche, 2022 (amintiri)

Despre impuritatea literaturii, București, Ed. Corint, 2022 (teorie literară)