Adio, NATO? Europa vrea forță militară proprie. Generalul Bălăceanu explică impactul pentru România

Europa s-a decis: va deveni o forță militară și va avea autonomie strategică față de America. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică implicațiile pentru europeni și pentru România, dar și pentru NATO.

Șefa
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a afirmat, într-o întâlnire
cu ușile închise la care au participat importanți oficiali
europeni, că Uniunea Europeană va deveni o putere militară. Ursula
von der Leyen a anunțat și că se lucrează la propria strategie de
securitate a Uniunii Europene. De altfel, Uniunea Europeană își
întărește capacitatea militară cu programul Readiness 2030. Este vorba de fostul ReArm, un program în valoare de 800 de miliarde de euro. Și nu e singurul mare proiect european în această direcție. UE a inițiat, încă din 2025, instrumentul SAFE, de
achiziții comune de armament, la care participă și România.

Decizia
șefei Comisiei Europene vine după ce anterior președintele
Franței, Emmanuel Macron, recomandase ca Europa să-și construiască
propria armată și a venit cu conceptul autonomiei strategice față
de SUA.

Adevărul:
Nu cu mult timp în urmă, președintele francez Emmanuel Macron
afirma că NATO e în moarte clinică și insista că UE are nevoie
de propria armată. Șapte ani mai târziu, cei mai mulți lideri
europeni îi dau dreptate, mai ales că recent președintele Comisiei
Europene, Ursula von Der Leyen, a vorbit despre necesitatea unui
armate europene. Din perspectiva militarului, în ce măsură s-ar
justifica să construim o armată europeană atâta timp cât există
NATO și încă e funcțional?

Generalul
Virgil Bălăceanu: De ce să facem o armată europeană de la
zero când noi avem o alianță, care înseamnă și structură de
comandă și control, înseamnă și structura de forțe. Avem deja o
experiență alianței, și vorbim deja din ce în ce mai mult de
NATO în format european, care să-și asume efortul posturii de
apărare și descurajare a NATO alături de Statele Unite. Duplicarea
NATO cu construcția de sine stătătoare a unui sistem de apărare
al Uniunii Europene ar fi extrem de deficitară.

În
plus, ar fi extrem de costisitoare, ar necesita foarte mult timp, și
am pleca de la ideea că desființăm NATO, noi europenii, ca să ne
construim propria structură, propria alianță de apărare. Și așa,
în general, în mod real, cooperarea între NATO și Uniunea
Europeană nu a atins obiectivele pe care și le propusese. Există
un mecanism militar și la nivelul Uniunii Europene…

Cine decide în NATO

Există
percepția că doar americanii decid în NATO, iar europenii trebuie
să se conformeze. Chiar așa să fie?

Există
un comitet militar al Uniunii Europene. Există structuri, da, care
participă la luarea unei decizii la nivel al Uniunii Europene.
Există încă, dar sunt nefolosite, acele grupuri de luptă ale
Uniunii Europene. Există și un corp, Eurocorpul, care acționează
și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru NATO. Dar structurile
mari de comandă strategică, operațională și tactică aparțin
NATO. Europa are, pe lângă Eurocorp și cred că nu greșesc, încă
nouă corpuri de reacție rapidă sau multinațională, inclusiv unul
în România. Asta la nivelul structurii de forțe. Avem comandamente
NATO pe componente, forțe terestre, forțe aeriene, forțele
maritime, forțele de operații speciale. Avem comandamente, cel de
la Brunssum, respectiv cel de la Napoli, care sunt pe regiuni. Pe noi
ne interesează mai ales cel de la Napoli. Dacă există, de ce nu
adaptăm? Și dincolo de adaptare, de ce nu consolidăm în primul
rând formatul NATO?

Și
atunci de ce insistă tot mai mult unii lideri europeni, inclusiv
Ursula von der Leyen și Macron că UE are nevoie de propria armată?

Păi
avem nevoie ca Europa să-și asume propriile responsabilități,
să-și creeze propriile capabilități pentru apărarea teritoriului
european și pentru a se manifesta Europa, respectiv Uniunea
Europeană, nu numai ca o putere economică, financiară și
tehnologică, dar și ca o putere militară.

Ce se întâmplă cu noi dacă SUA ar ieși din NATO

Să
luăm în calcul scenariul negru în care SUA ar decide să
părăsească NATO, mai ales că Trump nu exclude asta. Care ar fi în acest caz soluția?

Eu
văd soluția prin consolidarea NATO în format european. Dacă, spre
exemplu, din Uniunea Europeană a plecat Marea Britanie, s-a
desființat Uniunea Europeană? Dacă am merge pe un scenariu, departe
de adevăr, dar hai să luăm în calcul ieșirea din NATO a Statelor
Unite… Dar avem formatul NATO a celorlalte state. NATO nu
reprezintă, deși este esența, prezența Statelor Unite. În NATO
sunt mai mulți membri din Europa și considerăm și Turcia în
Europa, decât avem state membre ale Uniunii Europene. Comandamentele
NATO, majoritatea sunt pe teritoriul european, exceptând
comandamentul pentru transformare, care se află pe teritoriul
Statelor Unite. Dar celelalte comandamente, repet, la nivel
strategic, la nivel operativ și la nivel tactic, sunt pe teritoriul
european.

Chiar
și așa, politicienii insistă că Europa trebuie să devină ea însăși o putere militară, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie de o armată pur
europeană…

Armata
europeană înseamnă și armata NATO în format european. Vorbim de
armată europeană în sensul în care, cum spuneam mai devreme,
Europa are capacitatea să-și asume responsabilitatea posturii de
apărare și descurajare. Începem să creăm de la zero, da? Și ce
facem? Desființăm noi NATO sau duplicăm efortul? A păstra NATO și
a duplica efortul pentru construcția unei structuri militare gen
NATO la nivelul Uniunii Europene, ar fi o duplicare a efortului.
Suntem în măsură să facem un asemenea lucru? Adică e imposibil
din punct de vedere al costurilor.

Dar
fi complet inutil? Există structuri pe scheletul cărora s-ar putea
ridica această armată europeană de care unii tot vorbesc?

Nu
aș spune că este complet inutil, dar s-ar crea activități
paralele care s-ar duplica. Referitor la insistențele unor lideri
europeni, aș spune că armata europeană poate să însemne la un
moment dat și comandamentul aliat întrunit, de la Mons, comandat de
un general european, în condițiile în care Statele Unite s-ar
retrage din structura de comandă.

Realist
vorbind, vedeți acest risc ca fiind unul major?

Nu
este vorba de risc, dar îl luăm în calcul ca o problemă pe care
nu o considerăm imposibilă. Evident, nu este de dorit. Dar noi
trebuie să pregătim adaptarea pentru diverse scenarii.

Cât timp le-ar lua europenilor să stea pe propriile picioare

Cât
timp ne-ar lua nouă, europenilor, ca în cazul ieșirii SUA din NATO
să consolidăm această alianță, fie că i-am spus mai departe
NATO sau am numi-o armată europeană?

Păi
timpul este legat de a-ți asigura propriile capacități, care la
ora actuală sunt asigurate de către Statele Unite în mod majoritar
și determinant. Și aici mă refer la mai multe aspecte, cum ar fi
informațiile, sistemul satelitar, transportul strategic,
reaprovizionarea în aer, sistemul de dislocare maritimă, transport
avioanele și așa mai departe. Toate acestea depind de SUA.

Dacă
vorbim de ani, câți ar trece până când această armată
europeană ar fi pusă suficient la punct pentru a asigura
securitatea UE?

Efortul
este deja început. Programul SAFE trebuie să răspundă, în primul
rând, acestor cerințe, să ne consolidăm apărarea statelor din
NATO în format european. NATO devine din ce în ce mai puternic,
păstrându-l în lumina tratatului de la Washington.

Avem
creșteri până în 2035 cu bugete care trebuie să atingă național
3,5%. Adăugând acel 1,5% pentru activități aferente domeniului
apărării. Indiferent că vorbim de mobilitate militară, vorbim de
achiziții de tehnică militară, vorbim de cercetare, dezvoltare
tehnologică în domeniul militar, sau mai ales de producție de
echipamente militare și muniții.

Generalul (r) Vigil Bălăceanu. FOTO: MApN

Așadar,
ar exista viață și după plecarea SUA. Totuși, câți ani ar fi
necesari?

Păi
dacă ne uităm la mecanismul SAFE, care are o perioadă de 5 ani de
zile și mergem pe punctul legat de când statele NATO din Europa ar
trebui să aloce 5% pentru domeniul apărării, cu 3,5% în mod
specific pentru apărare, obiectiv fiind 2035, putem să luăm în
calcul că ne-ar fi necesari 10 ani de zile. Federației Ruse s-ar
putea să-i trebuiască mai mult de 10 ani de zile să se refacă
după războiul din Ucraina, care este încă neîncheiat.

Ce s-ar întâmpla cu România

Apropo
de Rusia, e inevitabil ca la un moment dat să ne confruntăm cu ei?

Nu,
deloc. Eu văd foarte evitabilă această confruntare, dacă
consolidăm postura de apărare și descurajarea NATO și dacă
reducem dependența de Statele Unite. Federația Rusă
conștientizează că din punct de vedere al apărării și
descurajării NATO pe granița de Est, Europa rămâne în continuare
dependentă de Statele Unite. A reduce din dependență și a crea o
autonomie strategică și operativă nu înseamnă a îndepărta
Statele Unite.

Care
ar fi în acel moment relația cu Washingtonul?

Statele
Unite ar putea să sprijine un efort de apărare și descurajare, dar
să nu fie obligate să acționeze în prima linie și noi europeni
în linia a doua sau în adâncime.

Ce
ar implica pentru România o retragere a SUA din NATO? Ce s-ar
întâmpla cu securitatea noastră?

Încă
o dată, se merge pe elementul că puterea NATO constă în puterea
fiecărui stat, articolul 3. Și după aia, din punct de vedere
logic, indiferent care ar fi formatul militar internațional, dacă
nu ai capabilități naționale, formatul respectiv nu are
capabilități. Forța NATO constă în forța militară a statelor
naționale membre ale alianței. Nu există o armată NATO în sine.
Există o armată formată din statele membri NATO. Nu există un
buget colosal al NATO. Sumele din bugetul NATO sunt foarte mici,
destinate mai ales pentru programe de investiții, nici acestea
majore. Forța NATO constă în primul rând în articolul 3, într-o
anumită dimensiune în articolul 4. Nu aplici articolul 3, nu vei
avea substanță pentru articolul 5.

NATO, în moarte clinică?

Revenind
la declarația mai veche a lui Emmanuel Macron, e acum NATO în moarte
cerebrală?

Nu
văd această moarte cerebrală din punct de vedere acțional. Este
adevărat, se află într-o anumită stare, nu atât de favorabilă
pentru că sunt niște incertitudini legate de politică americană.

Mai
putem conta pe americani, putem miza pe faptul că ar apăra Estul Europei și
România?

Să
luăm ca exemplu retragerea 700 de militari americani și rămânerea
1.000. Înseamnă că Statele Unite s-au retras din planul regional
de apărare și descurajare de pe flancul de sud-est? N-am auzit un
asemenea lucru. Drept dovadă, nu, generalul comandant al forțelor
aliate din Europa, incluzând aici și forțele americane, vizitează
România. Și are în vedere, în primul rând, modul în care se vor
aplica sau se va aplica, mai corect spus, planul regional de apărare
pentru zona de sud-est.