UPDATE 21:29 Candidata socialistă Anne Hidalgo a făcut un apel către alegătorii săi să îl voteze pe Macron în turul doi. “Votaţi împotriva extremei dreapta a lui Marine Le Pene, punând ştampila pe buletinul de vot pe Emmanuel Macron”.
Ştirea iniţială
Jean-Luc Melenchon (La France insoumise) este pe locul trei, cu 20.1 la sută, Éric Zemmour (Reconquête !) pe patru, cu 7,2 la sută, iar Valérie Pécresse (Les Républicains) pe cinci, cu 5 la sută.
Estimările arată că restul candidaţilor au obţinut următoarele procente: Yannick Jadot 4,4 %, Jean Lassalle 3,3 %, Fabien Roussel 2,7 %, Nicolas Dupont-Aignan 2,3 %, Anne Hidalgo 2,1 %, Nathalie Arthaud 0,8 % şi Philippe Poutou 0,7 %.
Reclama Google
După cum au preconizat şi analiştii înainte de vot, absenteismul la vot a fost ridicat, inclusiv în străinătate, peste cel din 2017, când aceiaşi doi candidaţi se aflau în fruntea cursei, Emmanuel Macron şi rivala sa de extremă dreaptă Marine le Pen.
Potrivit proiecţiei realizate de Elabe şi L’Express pentru BFMTV, la închiderea urnelor absenteismul este de 26,5%, cu aproape cinci puncte procentuale mai ridicat decât în 2017 şi apropiat de nivelul din 2002, când a fost de 28,40%.
Deşi principala contracandidată a lui Macron, Marine Le Pen, precum şi candidatul extremei stângi Jean-Luc Melenchon, au crescut în ultima lună în sondaje, analiştii spun că alegătorii nu sunt motivaţi să vină vot pentru că rezultatul alegerilor este previzibil, în favoarea lui Macron. Pe de altă parte, chiar dacă actualul preşedinte nu are un alt adversar cu şanse semnificative cu care să ajungă în turul doi în afară de Marine Le Pen, aceasta nu-l poate depăşi în turul doi.
Alţi 10 candidaţi s-au înscris în cursă, dar toţi, înclusiv Eric Zemmour care a avut o perioadă o ascensiune rapidă, sunt cotaţi la sub 10% intenţii de vot.
Cu o campanie electorală care a lipsit – Macron concentrându-şi eforturile asupra politicii externe şi conversaţiilor cu Vladimir Putin, ca unul din liderii europeni ce s-a străduit să ţină legătura cu liderul de la Kremlin, sperând să-l influenţeze să se răzgândească – actualul preşedinte francez a scăzut în sondaje, deşi puţini cred că el ar putea pierde această cursă.
Totuşi, Macron se află în faţa unor adversari de la capetele eşichierului politic care au căpătat vizibilitate prin prisma unor campanii electorale revitalizate, parţial pe fondul absenţei sale şi al revelaţiilor privind dependenţa excesivă a guvernului său de expertiza firmelor de consultanţă în chestiuni ce ţin de politici interne precum reforma pensiilor.
Campania lui Marine le Pen s-a axat pe costul vieţii şi greutăţilor economice, ceea ce a avut ecou în populaţie, în contextul creşterii facturilor la energie în urma războiului din Ucraina. Ea a reuşit cumva să şteargă din vizorul public susţinerea sa îndelungată faţă de Vladimir Putin şi astfel să-l eclipseze pe principalul său rival pe dreapta, Eric Zemmour.
„Între Macron şi noi, este o alegere între puterea banilor care îi avantajează pe cei puţini şi puterea de cumpărare a gospodăriilor, care îi avantajează pe cei mulţi”, a declarat Le Pen recent, promiţând mai multe reduceri de taxe şi majorarea cheltuielilor sociale, relatează France24.
Mandatul lui Macron, care a venit cu agendă reformistă, pe care a şi pus-o parţial în aplicare, revizuind de pildă codul muncii, a fost marcat de protestele vestelor galbene şi apoi de nemulţumiri privind restricţiile anti-COVID.
Recent, Macron a semnalat la rândul său preocuparea pentru cei ale căror salarii se evaporă pe „benzină, facturi, chirii”, promiţând să crească pensiile minime şi să acorde un bonus neimpozabil angajaţilor în această vară. Totodată, el a rămas fidel bazei sale electorale, avertizând că francezii vor fi nevoiţi să muncească mai mult şi promiţând că va creşte vârsta de pensionare.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
