11.1 C
Londra
joi, februarie 29, 2024

Alegeri Turcia 2023. Frica de occidentalizare, mai mare decât cea de sărăcire. Turcii, convinși să voteze un președinte care le face viața grea

În ciuda situației economice dificile și a unui cutremur care a scos la iveală o politică în construcții criminală, liderul Recep Tayyip Erdoğan are prima șansă să câștige alegerile prezidențiale din Turcia, arată politologul Valentin Naumescu.

Reclama Google

Erdogan a folosit o strategie identitară pentru a-și convinge alegătorii. SURSA: Profimedia

Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, și președintele ICDE (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană), un think-tank al cărui scop este promovarea democrației și a valorile fundamentale ale Uniunii Europene, susține că actualul președinte Recep Tayyip Erdoğan are prima șansă să câștige alegerile prezidențiale

„Din păcate, e destul de clar că președintele Erdogan are această prima șansă. A fost foarte aproape să câștige primul tur, obținând 49,5%, iar zilele acestea, candidatul aflat pe locul III, cu 5,2%, și-a anunțat sprijinul pentru Erdogan. Sigur, că teoretic, cei doi finaliști încep de la 0 la 0, ca să spunem așa, dar trebuie să fim lucizi și realiști, să vedem că Erdogan a avut cu 2,5 milioane de voturi mai mult decât contra-candidatul său”, a precizat profesorul Naumescu.

El a mai arătat că un eveniment de tip „lebădă neagră“, cum a fost cutremurul din luna februarie, care să schimbe balanța în favoarea opoziției este foarte puțin probabil. Chiar dacă se va reuși mobilizarea electoratului pasiv, tot Erdogan ar avea de câștigat. 

Frica de occidentalizare, mai mare decât frica de sărăcie

Politologul Valentin Naumescu a explicat motivele pentru care Erdogan este atât de popular, chiar în contextul problemelor economice, a cutremurelor și a erodării imaginii care intervine după 20 de ani de guvernare a Turciei.

„Este același mecanism care-i asigură succesul lui Victor Orban, politicile identitare, argumentele identitare. Există tot mai mult tendința de a alege pe criterii identitare, care contează mai mult decât criteriul tradițional, să-i zicem, adică criteriul economic, liberal, conform căruia votezi pentru propriul interes cu cel care îți va asigura un nivel de trai mai bun. În acest moment, pare un paradox alegerea lui Erdogan, deoarece turcilor nu le merge bine, e criză economică prelungită, inflație, nivelul de viață a scăzut”, spune Valentin Naumescu.

Aceasta înseamnă, spune profesorul, că după 20 de ani în care i-a fost servit un anumit tip de discurs, societatea turcă a început să se teamă mai mult de schimbare decât de problemele economice și dificultățile pe care le întâmpină în prezent.

„Acesta e paradoxul. Erdogan a reușit să-i convingă pe turci că el reprezintă cel mai bine identitatea turcă, el asigură continuitatea aceste identități. În ultimii ani, el a început o islamizare, considerată deocamdată moderată, în domeniul public guvernamental și în societate, s-a îndepărtat de tradiția kemalistă a statului turc laic, pro occidental. El a reușit să-i convingă pe alegătorii săi că schimbarea lui ar însemna și o schimbare a identității, o occidentalizare a vieții sociale în Turcia”, detaliază Naumescu.

Cu câteva zile înaintea votului din primul tur, aparatul de comunicare al lui Erdogan a lansat o știre falsă, conform căreia, președintele Biden ar fi decis schimbarea lui din funcție. „Propaganda sa a reușit să convingă electoratul, inventând pericole și amenințări care ar plana asupra societății dacă liderul ar fi schimbat. Același mecanism funcționează și în Ungaria”.

Erdogan și-a eliminat cel mai periculos contra-candidat

Naumescu este de părere că societățile care nu fac schimbările democratice la timp – și nu întâmplător există limitarea la maximum două mandate pentru președinți în multe democrații – riscă astfel de vulnerabilități.

Turcii nu o duc deloc bine, iar la cutremur s-a văzut că politica regimului Erdogan în domeniul construcțiilor a fost absolut criminală, dar votează în continuare cu acesta, deoarece au fost convinși că schimbarea ar însemna o occidentalizare forțată, o rupere de tradiții, o scoatere a islamului din viața publică”, a concluzionat specialistul.

Acesta a mai spus că din ce în ce mai mulți specialiști își pun întrebarea dacă tipul acesta de democrații iliberale mai se pot numi democrații.

„O democrație autentică înseamnă mai mult decât să existe alegeri, iar în ziua votului să ai posibilitatea să alegi dintre mai mulți candidați. E important ca instituțiile democratice – libertatea de expresie, drepturile și libertățile individuale, transparența decizională – să funcționeze și înainte de ziua votului”, spune Naumescu.

El dă exemplul primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, care conform sondajelor ar fi avut cele mai mari șanse să-l învingă pe Erdogan, dar căruia i-a fost interzis să candideze de către justiția controlată de putere, în urma unui proces fabricat.

Opoziția a rămas, astfel, spune profesorul, cu o soluție de compromis – Kemal Kılıçdaroğlu, un lider politic fără carismă.

Nu spun că nu a fost un candidat bun. Un personaj de 74 de ani, foarte cunoscut în politică, a fost un birocrat care a trăit multă vreme în umbra lui Erdogan, fără să aibă carismă, un personaj relativ mediocrul, dar care a prins un culoar politic favorabil. El n-a fost niciodată o figură politică foarte atractivă, carismatică, iar în Turcia contează mult acest lucru. Toate voturile obținute au fost raționale, de la oameni care înțeleg contextul, politica, economia. El nu a atras voturi emoționale, afective și e foarte greu să câștigi alegeri fără astfel de voturi”, precizează Naumescu.

Ultimul mandat al lui Erdogan

Analistul Valentin Naumescu spune că după alegerile de duminică, Erdogan, în situația probabilă în care va câștiga, își va continua politicile de islamizare și îndepărtare de Occident.

„Știm ce urmează, Edrogan a adus Turcia într-o zonă de post-kemalism, islamizarea și-a făcut loc în politică, în stat, în justiție, educație, armată, chiar dacă este considerată o islamizare moderată”, detaliază profesorul.

A doua caracteristică a Turciei post-kemaliste este îndepărtarea de Occident. „Turcia nu mai este neapărat un stat pro-occidental, așa cum a fost multă vreme, ci mai degrabă duce o politică duplicitară, duală încercând să obțină avantaje, să tranzacționeze atât cu Occidentul, cât și cu Rusia”, detaliază specialistul.

Apropierea de Vladimir Putin și refuzul, cel puțin inițial, de a accepta integrarea Finlandei și Suediei în NATO sunt semnale că Turcia începe să joace mai degrabă ca putere regională, dispusă să se apropie de puteri iliberale precum Rusia și China, nemaifiind un aliat de încredere al SUA și al Occidentului.

În ceea ce privește relația cu România, Naumescu spune că Turcia e un partener strategic important al României cu care avem relații bilaterale bune. „Nu avem motive să credem că aceste relații se vor schimba. Este important să menținem Turcia în spațiul nostru de interes”, spune analistul.

El subliniază că nu ar fi deloc indicat să se forțeze acum o îndepărtare a Turciei din NATO, deși au apărut voci foarte critice în acest sens în Occident: „Aș fi destul de precaut cu ideea scoaterii din NATO. Turcia are un rol important în NATO și ar fi bine să rămână acolo. În ciuda atitudinii regimului Erdogan de acum vis-a-vis de NATO, vor veni din nou alegeri, și cred că se poate menține un dialog rezonabil cu Turcia și-n anii următori.”

Naumescu crede că dacă ar fi câștigat Opoziția, relația Turciei cu UE și cu Occidentul s-ar fi îmbunătățit, însă sub Erdogan o eventuală integrare în UE este imposibilă.

Profesorul crede că este, cu siguranță, ultimul mandat al actualului președinte al Turciei. „Este un început clar de erodare politică a lui Erdogan. El va trebui să înțeleagă că acesta este ultimul său mandat la conducerea Turciei, eu n-am nicio îndoială că e ultimul”, a precizat Naumescu.

El a susținut că modalitatea liderilor politici de a-și asuma ultimul mandant este diferită. „Sunt lideri care au acceptat anumite liberalizări tocmai nemaiavând o miză personală, alții, dimpotrivă, s-au răzbunat pe cei care i-au contestat în alegeri și au întărit măsurile de represiune a opoziției. E interesant de văzut cum va alege să-și îndeplinească Erdogan acest ultim mandat”, a concluzionat Naumescu.

Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la UBB. FOTO: Arhivă personală

Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la UBB. FOTO: Arhivă personală

Cine este Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. El este președintele Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), un „think tank” al cărui scop este promovarea prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Premierul Moldovei, Dorin Recean și ministrul de Externe Nicu Popescu fac parte din ICDE.

Naumescu a activat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (ianuarie 2005 – octombrie 2012) având mai multe funcții: consul general la Toronto, consilier diplomatic la Direcţia Diplomaţie Publică și secretar de stat pentru diplomaţie publică;

Naumescu a fost membru al Consiliului de Conducere al ICR, reprezentând Ministerul Afacerilor Externe (ianuarie 2005 – iunie 2007) și a condus departamentele de relații internaționale și de resurse umane în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale (decembrie 1997 – decembrie 1998).

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare