Alina Gorghiu, ministra Justiției: „Marea Britanie răspunde pozitiv cererilor de extrădare pentru fugarii români“ EXCLUSIV

Mii de români condamnați
definitiv sau pentru care s-a emis mandat de arestare au fugit din
țară în ultimii ani. Ministerul Justiției are inițiative
legislative concrete pentru a reduce drastic acest fenomen, una
dintre inițiative fiind deja lege.

În noiembrie 2023,
Parlamentul a votat proiectul de lege care prevede introducerea unei
pedepse suplimentare în cazul fugarilor. Conform noii legi,
fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume
între șase luni și trei ani, pentru o infracțiune asimilată
celei de evadare.

De la începutul acestui
an, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică încă un
proiect de lege, conform căruia fugarii vor suporta în întregime
costurile aducerii lor în țară.

Anul trecut, statul român
a cheltuit peste 10 milioane de lei ca să aducă înapoi fugari.

În 2020 au fost 1.260 de
români față de care s-a dispus urmărirea internațională, pentru
ca în 2021 numărul lor să ajungă la 1.420, iar în 2022 la 1.574.
Anul trecut au fost dați în urmărire internațională 1.530 români
fugari.

Într-un interviu exclusiv
pentru ”Adevărul”, Alina Gorghiu, ministra Justiției, a vorbit
țările de unde sunt aduși cei mai mulți fugari români, despre
cât de mult cheltuie statul cu aceștia și despre proiectul de lege
prin care aceștia vor plăti cheltuielile cu aducerea lor în țară.

ADEVĂRUL: Câți români dați în
urmărire internațională au fost aduși în țară în perioada
2021-2023, cumulat și defalcat?

ALINA GORGHIU: Ca ministră a Justiției,
aducerea fugarilor în țară rămâne una dintre prioritățile de
mandat. Fenomenul fugarilor este o realitate în România. În
fiecare zi sunt aduse în țară câteva persoane, unele cu nume de
notorietate în spațiul public, dar datoria noastră este să
identificăm cele mai bune soluții pentru a combate această
atitudine de sustragere de la executarea pedepsei. Justiția trebuie
făcută până la capăt.

Datele statistice confirmă
că instituțiile abilitate au depus un efort conjugat față de
fenomenul fugarilor. Rezultatele sunt vizibile. În 2021 au fost
aduși 729 de fugari, în anul 2022 – 751, iar în anul precedent –
803 (dintre care 735 s-au sustras de la executarea pedepsei, restul
sustrăgându-se din cursul urmării penale sau judecății). În total, 2.283
de persoane urmărite internațional au fost aduse în ultimii trei
ani în România.

– Care sunt țările de
unde au fost aduși cei mai mulți români fugari în ultimii trei
ani și câți români au fost aduși defalcat din acele țări?

Mulți fugari își
încearcă norocul în state în care se ajunge ușor, unde au rude,
prieteni, cunoștințe. Și, în general, vorbim de țări europene.
La nivelul lui 2023, topul țărilor de unde au fost aduși cei mai
mulți români fugari este condus de Marea Britanie, de unde au fost
preluate 199 persoane. Pe locul al doilea se situează Germania, de
unde au fost aduși 183 de fugari, urmată de Italia, țară din care
am preluat 120 de fugari. Din Spania, am adus 67, iar din Franța –
53 de persoane. Marea Britanie este și țara ce răspunde pozitiv
în cea mai mare măsură cererilor de extrădare pentru fugarii
români.

Peste 28 de milioane
lei cheltuite pentru aducerea fugarilor în ultimii trei ani

– Cât a cheltuit statul
român în perioada 2019-2023 pentru aducerea românilor dați în
urmărire internațională?

Aducerea în țară a
fugarilor costă statul român. Aceste cheltuieli implică de regulă:
achiziția a trei bilete de avion (pentru escortă și urmărit),
diurna și cazarea ofițerilor de poliție implicați în preluarea
persoanei căutate. Costurile variază mult de la un caz la altul.
Dacă aduci pe cineva înapoi din Germania, e clar că nu te costă
la fel ca în cazul în care aduci un fugar de la celălalt capăt al
lumii. Și vă dau aici un simplu exemplu, pentru cel mai recent
fugar adus din Republica Dominicană, Cristian Baicu, cu o pedeapsă
de executat pentru infracțiuni din sfera criminalității
organizate, statul român a scos din buzunar aproape 58.000 de lei.

Referitor strict la
costurile anuale, în anul 2023 statul român, prin Ministerul
Afacerilor Interne, a cheltuit aproximativ 10,5 milioane lei. În
anul 2022 s-au cheltuit aproape 8,7 milioane de lei, iar în anul
2021 peste 9,4 milioane lei.

Am încredere că, foarte
curând, România va avea legislație ca aceste costuri să fie
suportate din buzunarul fugarului, nu din bugetul statului.

– Ce soluții aveți
pentru a reduce acest fenomen negativ al fugarilor?

Când vorbim de fugari, ne
raportăm la acele persoane care părăsesc teritoriul României și
care se sustrag urmăririi penale, judecății sau care, după ce au fost
condamnate definitiv, se sustrag de la executarea pedepsei.

Problema apare când o
astfel de persoană e condamnată definitiv la închisoare și
poliția nu o găsește. Desigur, mai avem și situațiile în care o
persoană, aflată sub efectul unei măsuri restrictive de libertate,
reușește să părăsească țara (cazul „Cherecheș”).

Soluții avem.
Monitorizarea cu brățara electronică. Proiectul funcționează
deja în 24 de județe pentru cazurile de violență domestică, și
până în 2025 va fi la nivelul întregii țări. Urmează apoi să
fie operațional și pentru cadrul procesual penal. Avem și cele
două inițiative legislative: pedepsirea persoanelor condamnate
definitiv și care într-un termen de șapte zile nu se prezintă
pentru executarea pedepsei, votată deja în Parlament, dar și
proiectul de lege ce prevede ca fugarul să plătească costurile
aducerii sale în țară.

„Fenomenul fugarilor
afectează încrederea publicului în justiție”

– Care sunt șansele ca
proiectul de lege prin care fugarii vor plăti cheltuielile cu
aducerea lor în ţară să fie adoptat rapid?

În prezent, proiectul
este în faza de dezbatere publică. Traseul ulterior implică
aprobarea în ședința de Guvern și înregistrarea lui procedură
parlamentară. Voi solicita Parlamentului procedura de urgență
pentru a avea cât mai rapid legea promulgată. Este un instrument
util în lupta pe care o ducem cu descurajarea acestui fenomen al
fugarilor, care, să fim sinceri, afectează eficiența actului de
justiție, dar și încrederea publicului în justiție.

– În ce caz al unui
român dat în urmărire internațională a durat cel mai mult
aducerea acestuia în țară?

Vă pot da cel mai recent
exemplu: în prima jumătate a lunii ianuarie a acestui an, am reușit
să aducem înapoi în țară un român condamnat pentru tâlhărie,
după 9 ani de la comiterea faptei.

– Când judecă cererile
de extrădare, instanțele din diverse țări ne cer să arătăm
care sunt condițiile din penitenciare. Care e situația sistemului
penitenciar de la noi?

Sistemul penitenciar din
România a trecut prin schimbări serioase în ultimii ani, cu
investiții majore în infrastructură. Argumentul invocat în
general de către fugari în fața unor instanțe străine legat de
condițiile din penitenciarele românești, de regula
supra-aglomerarea, nu se mai susține. Standardele CEDO sunt
respectate.

Subliniez că noi trimitem
informații despre condițiile de detenție aproape în fiecare caz
și restabilim adevărul, cu detalii despre tot: de la locul de
custodie și regimul de detenție până la drepturile individuale.

În 2023, am oferit astfel
de garanții pentru peste 500 de persoane cărora instanțele le-au
emis mandate europene de arestare.

Am intrat în 2024 cu
contracte de construire pentru două noi penitenciare, Berceni –
Prahova, Unguriu – Buzău. Vor fi 1.900 de locuri noi de cazare, cu
standard de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut. Chiar
săptămâna viitoare, voi merge în Buzău la deschiderea lucrărilor
pentru penitenciarul Unguriu. Anul trecut, au fost realizate aproape
1.300 noi locuri de cazare.