Analistul de politică externă Ștefan Popescu, la „Interviurile Adevărul: „Trump vrea să remodeleze Europa, iar România e pe nicăieri”

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a vorbit la ”Interviurile Adevărul” despre situația din Groenlanda și opțiunile UE în fața președintelui SUA, Donald Trump.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a vorbit joi, 22 ianuarie, la ”Interviurile Adevărul”, despre principalul eveniment din această săptămână, Forumul Economic și Mondial de la Davos, în special despre discursul președintelui SUA Donald Trump și reacția țărilor europene. Redăm mai jos câteva din ideile principale din interviu.

”Discursul
lui Trump, în tiparele obișnuite. Temele clasice le-a reluat. Și despre
Groenlanda, și despre războiul din Ucraina, un război îndepărtat, care nu este
războiul lui, ci al administrației Biden, și despre falsificarea alegerilor din
2020. Nici criticile la adresa lui Macron nu m-au surprins câtuși de puțin
pentru că orice personaj care îi rezistă este desființat. Având în vedere că a
coincis cu un an de la instalarea la
Casa Albă a avut și această nuanță de bilanț, mai ales din punct de vedere
economic, prioritățile sale. Cred că are
o viziune, niște obiective clare, știe unde vrea să ajungă, dar are această
latură de show-man pe care o întreține ori de câte ori poate, chiar în
momentele cele mai solemne și face totul într-un mod cum se poate de
transparent”.

Pe Trump nu-l interesează Ucraina

”Cu privire
la Groenlanda s-a intrat într-un proces de negociere, care a început prin
trimiterea primei delegații daneze la Washington. Aceasta a arătat clar
opțiunea Danemarcei în ciuda sensibilității majore și situației catastrofale. Discursul
a avut o direcție interna clară. Se apropie alegerile de la jumătatea mandatului,
pe care președinții SUA tradițional le pierd și vrea să livreze rezultate, dar
a fost și o formă de presiune la adresa europenilor și Danemarcei și ne-a
livrat mesajele cu care ne-a obișnuit”.

România ar trebui să se alinieze poziției europene

”Întotdeauna,
în procesul de decizie, există și o componentă irațională care ține de dorința
de a intra în istorie. Trump dorește să intre în istorie aducând în discuție
marea insulă a Groenlandei, care este strategică. Groenlanda se află deja sub
controlul strategic american, dar este clar că Rusia se află în avantaj,
americanii vor să închidă jocul să aibă o zonă controlată de
Washington-Moscova. Pe Trump nu-l interesează Ucraina”.

”Suntem
într-o fază de tranziție a dreptului internațional. Ce e vechi nu mai
funcționează. ONU este blocată. SUA și-au exprimat dezinteresul față de ONU,
dar nu numai Trump. El este un continuator”.

”Dacă în
Uniunea Europeană se conturează o poziție comună, atunci ar fi bine ca România
să se alinieze acestei poziții europene. Dacă se conturează o masă critică de
țări europene, România nu va putea spune nu. Nu ne putem permite o ostilizare.
La Washington, dialogul nostru este inexistent și nu ne putem permite o
ostilizare”.

Trump vrea să reconfigureze prezența americană în Europa

”Donald
Trump dorește să reconfigureze prezența americană în Europa, să remodeleze
spațiul european. America dorește să submineze centrul european reprezentat de
Bruxelles, puterile lidere Franța și Germania.

Sunt șase
țări care riscă să fie sancționate, două au și dat înapoi fără nicio aliniere
cu celelalte state care au trimis trupe în cadrul exercițiului arctic. Efectul
s-a văzut. Industria germană nu-și permite tarife mai mari. Dacă Italia va spune
că trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm și să nu avem o poziționare
frontală față de SUA sunt convins că și alte țări vor urma poziția Italiei.
Europa va intra într-o fază de negociere cu SUA. Copenhaga însăși nu-și permite
o ruptură cu Washington. A achiziționat o serie de apare F-25 care ar deveni
complet nefuncționale pentru că americanii controlează softul. Ceea ce arată
intenția Danemarcei să continue parteneriatul cu SUA”.

Puterile europene, în defensivă

”Lavrov a
zis că înțeles preocupările privind importanța Groenlandei pentru securitatea
SUA tot așa cum Fererația Rusă are preocupări pentru Crimeea. Faptul că dorești
să crezi un consiliu al celor cinci mari puteri, SUA, China, Federația Rusă,
India și Japonia, unde să discuți marile probleme strategice, din care să nu
facă parte nicio putere Europene, creează percepția că Uniunea Europeană este
un spațiu marginal. Marile puteri din Europa, Franța, Marea Britanie, Germania,
sunt puteri în defensivă”.

Unde e
România în această construcție

”Îmi pare
rău, dar pe nicăieri. Am pierdut relevanță din punct de vedere diplomatic, avem
o problemă de leadership politic, cred că nu căutăm ancore pentru că suntem pe
un teren european mișcător . O țară ca România  este la contactul cu Federația Rusă. Suntem la
țărmul Mării Negre, avem Republica Moldova traversată de un secesionism
susținut de Rusia și unde sunt elemente fizic ale armatei ruse. Cred că România
este o țară care nu se apără cu forțe militare. Trebuie să aibă forțe militare
robuste și de luat în considerare în raport cu potențialul ei, dar cred că se
apără mai bine cu diplomația”.

”Nu suntem la înălțimea momentului istoric”

”Viitorul mi
l-am imaginat în România, dar îmi este teamă că nu avem cu cine. Chiar dacă ai
consilieri buni, consilierul îți pregătește decizia, nu ia el decizia, care
trebuie să o ia decidentul, care poartă și răspunderea. Nu suntem la înălțimea
momentului istoric. România vede Rusia prin binoclu. Nu știm cum se va termina
războiul, nu știm dacă rușii vor abandona Transnistria și atunci trebuie să fim
exigenți pentru că este vorba de viețile noastre”.