Autostrada Transilvania, construită pe viaducte. Cum se lucrează în punctele vulnerabile ale A3 Cluj – Oradea

Noile viaducte construite la Nădășelu și Topa Mică, pe traseul deviat al Autostrăzii Transilvania, se află în șantier și se anunță a fi printre cele mai spectaculoase structuri de pe viitoarea autostradă care va lega municipiile Cluj-Napoca și Oradea.

În 2026, ar putea fi dați în folosință cel puțin 40 de kilometri construiți pe Autostrada Transilvania, între localitățile Nădășelu, din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, și Poarta Sălajului, la circa 20 de kilometri de municipiul Zalău.

Cea mai mare parte din această autostradă este aproape finalizată, însă, pentru ca șoferii să poată circula pe cele trei tronsoane în care a fost împărțită, este necesară finalizarea a două viaducte construite la Nădășelu și Topa Mică, în lungime totală de 3,2 kilometri, și a nodului rutier de la Românași.

Cele trei sectoare (Nădășelu – Mihăiești, de aproximativ 17 kilometri, Mihăiești – Zimbor, de circa 13 kilometri, și Zimbor – Poarta Sălajului, de aproximativ 12 kilometri) sunt aproape finalizate, însă fără viaducte și nodul rutier nu pot fi folosite.

Probleme de instabilitate a terenului

Din cauza solului argilos a fost necesară construcția pe întreg traseul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului a 16 poduri și pasaje și a 18 viaducte, care străbat zona deluroasă a județelor Cluj și Sălaj. Însă cele mai probleme au fost semnalate, la scurt timp după începerea lucrărilor pe segmentul Nădășelu – Mihăiești (3A2), contractat în 2020.

Imaginea 1/11:
Autostrada Transilvania zona Nădășelu Foto Daniel Guță (15) jpg

„Pe parcursul desfășurării lucrărilor au avut loc importante fenomene de instabilitate prin alunecarea terenului, cu deplasarea masivului de pământ și evoluții accelerate, fenomenele de instabilitate având un caracter evolutiv, fiind localizate pe tronsoanele cuprinse între km 10+800 – km 11+300 și km 22+800 – km 23+600, ambele sectoare aparținând subsecțiunii 3A2 a Autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea. Din cauza acestei situații a fost elaborat un nou proiect tehnic”, informa Ministerul Transporturilor.

Viaducte și traseu deviat

În iunie 2024 a fost semnat contractul de aproape un miliard de lei pentru proiectarea și realizarea celor două viaducte, care presupune devierea traseului stabilit inițial. Contractul a fost atribuit de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) unei asocieri de firme româno-turcă, gestionată de Ozaltin, având o durată de 27 de luni și urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Viaductele au intrat recent în șantier, iar primele structuri ale acestora au fost așezate, pe traseu fiind ridicați câțiva dintre piloți.

Viaductul de la Nădășelu va avea 1,2 kilometri și va trece peste cimitirul satului, mai jos de dealul pe care fusese proiectat traseul inițial.

Imaginea 1/9:
Viaductele de la Nadaselu si Topa Mică prin contur, Foto captura Youtube Cristian Marius Man (8) jpg

„Lucrările aferente zonei cuprinse între km 10+009 și km 12+000 presupun devierea traseului spre aval, prin construirea unui viaduct cu lungimea de 1,2 kilometri, fundat pe piloți forați de diametru mare, neafectând în niciun fel versantul din zona lucrărilor”, arăta CNAIR.

La Topa Mică, lucrările se desfășoară pe un segment cu o lungime dublă față de viaductul de la Nădășelu, traseul fiind mutat pe versantul opus celui proiectat inițial.

„În cuprinsul zonei dintre km 21+406 și km 24+890, traseul autostrăzii se va devia în zona km 21+406 prin construirea unui viaduct cu lungimea de aproximativ doi kilometri, conducând la depășirea în aval a traseului drumului național DN1F, precum și a cursului pârâului Topa Mică, ajungând pe malul stâng al acestuia, într-o zonă relativ plană. Racordarea la traseul existent se va realiza în zona km 24+890 al traseului inițial”, arăta CNAIR.

Nodul rutier de la Românași

Lucrările la cele două viaducte sunt finanțate din fonduri europene atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Recent au început lucrările la nodul rutier de la Românași, în valoare de 71,3 milioane de lei, finanțate prin PNRR. Contractul a fost atribuit constructorului UMB și are un termen de execuție de șapte luni.

Nodul de la Românași va asigura legătura cu Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F și DJ108A, până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău, estimată pentru anul 2031.

Alți 26 de kilometri din autostradă, așteptați în 2026

Termenul estimat pentru finalizarea celor 42 de kilometri dintre Nădășelu și Poarta Sălajului este luna august 2026.

În același an, este programată și darea în folosință a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș, de 26 de kilometri, din județul Bihor. Acesta cuprinde unul dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa, la Suplacu de Barcău, cu o lungime de 1,8 kilometri.

În 2027 este așteptată finalizarea secțiunii Chiribiș – Biharia, de 29 de kilometri. Stadiul fizic al lucrărilor pe acest tronson, supervizat de Compania Națională de Investiții Rutiere, este de 14 la sută.

Autostrada Cluj Napoca – Oradea, în șantier până în 2031

De la Poarta Sălajului, un alt tronson al Autostrăzii A3, cu o lungime de 41 de kilometri, ar putea fi terminat cel mai devreme în 2031. Contractul pentru proiectarea și execuția secțiunilor Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău a fost atribuit în 2024 unei asocieri de firme conduse de compania Makyol din Turcia.

Proiectul are o valoare record, de peste 6,6 miliarde de lei, și prevede construcția tunelului Meseș (2,89 kilometri), care va fi cel mai lung tunel de pe o autostradă din România. Pe traseul acestui sector vor fi ridicate 65 de viaducte, poduri și pasaje, cu o lungime totală de aproximativ 13 kilometri.

Astfel, legătura completă prin autostradă dintre Cluj-Napoca și Oradea, aflate la circa 160 de kilometri distanță, este posibilă cel mai devreme în 2031.