14.3 C
Londra
marți, iulie 5, 2022

Avertisment: Pandemia lasă în urmă o explozie de cancere nediagnosticate. 50% dintre cele diagnosticate sunt la persoane de vârstă activă

„În ultimii doi ani, pandemia de COVID-19 a pus presiune pe sistemele de sănătate din toată lumea, dar, indirect, va continua să facă acest lucru mult timp de-acum încolo”, avertizează dr. Victor Ştefănescu, medic primar de chirurgie generală din cadrul Royal Hospital, instituţie privată de sănătate din Bucureşti. 

Potrivit acestuia, amânarea controalelor de rutină a început deja să provoace efecte în cascadă, atât din punct de vedere al actului medical, cât şi economic: „Amânarea consultaţiilor periodice a dus, pe de-o parte, la scăderea numărului de cancere diagnosticate. Pe de altă parte, odată cu relaxarea restricţiilor, pacienţii au reînceput să se programeze la controale de rutină. Deodată, numărul de cancere nou diagnosticate la nivel internaţional a început să crească accelerat. Fiind descoperite cu întârziere, multe cancere se află în stadii mai avansate, când şansele de recuperare scad drastic, invers proporţional faţă de costul intervenţiilor”. 
 
Datele European Cancer Organization arată că, în cei doi ani ai pandemiei de COVID-19, un milion de cazuri de cancere au rămas nedepistate. Unu din cinci pacienţi cu cancer nu poate avea acces la operaţie sau chimioterapie întrucât listele de aşteptare în spitalele publice sunt foarte lungi. 
 
Tritoiu Crăciun, 74 de ani, diagnosticat cu cancer gastric în stadiu avansat, este unul dintre pacienţii europeni oncologici care avea nevoie de operaţie urgentă, după şase cure de chimioterapie adjuvantă. Pacientul nu mai putea aştepta să-i vină rândul la spitalele de stat, astfel că medicul său curant i-a găsit o variantă de a fi operat probono la un spital privat din Bucureşti. Operaţia laparoscopică la care a fost supus costă în Europa circa 15.000 de euro, iar în România, de trei ori mai puţin. Chiar şi aşa, costurile din privat sunt prohibitive pentru mulţi pacienţi cu diagnostic de cancer, care sunt siliţi să aştepte gratuităţile oferite de stat. 
 

20% internări din cifra anului 2019  

Amploarea problemei se reflectă şi în cifrele de internare din România. Acestea arată că, în 2020/2021, în spitale s-au internat circa 20-25% – în funcţie de tipul de spital – din totalul pacienţilor internaţi în 2019, înainte de pandemie. „E de la sine înţeles că a scăzut foarte mult adresabilitatea persoanelor care aveau nevoie de spitalizare, fie de zi, fie de lungă durată. Aici, pacienţii cu cancer au o pondere foarte importantă şi, de fapt, accesul la tot ce înseamnă prevenţie, screening, dar şi diagnostic şi tratament în cancer a fost foarte mult blocat în cei doi ani de pandemie”, explică dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. 
 
Datele aferente anului 2020 arată şi o mortalitate în exces. „Două treimi din cazuri sunt atribuite non-COVID şi, în special, cancerului şi bolilor cardiovasculare. Deci, un efect colateral al pandemiei a fost creşterea mortalităţii în rândurile pacienţilor cu aceste boli”, mai spune dr. Geantă. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, adaugă acesta, din cauza capacităţii reduse de adaptare a sistemului de sănătate, inclusiv în perioadele în care circulaţia virusului a fost mai redusă, cum ar fi vara anului trecut: „Dovadă – cifrele de internare care nu s-au îmbunătăţit foarte mult”. 
 

Ce poate fi făcut?  

Situaţia s-a complicat acum, adaugă dr. Geantă. Pe de o parte, avem o situaţie incertă din punct de vedere al pandemiei, cu mesaje contractorii – unele care spun că s-a terminat pandemia, altele care spun că ne mai aşteaptă şi alte valuri. „Cert este că, în acest moment, noi avem un procent important din populaţie – cel care nu s-a vaccinat – şi care are o încredere scăzută în sistemul de sănătate, iar aceşti oameni, chiar dacă suferă de alte boli, vor întârzia prezentarea la medic şi se vor duce când nu se va mai putea face nimic”, avertizează dr. Geantă. 
 
Deci, un palier de acţiune ar fi acela de a li se atrage atenţia oamenilor care se ştiau cu boli înainte de pandemie să se prezinte la medic, pe de altă parte ar trebui ca din partea sistemului de sănătate să vină un mesaj de încredere. „Numai că acum este complicat să vină vreun mesaj de încredere dinspre sistemul de sănătate pentru că – cel puţin la nivelul spitalelor – este o discuţie în legătură cu «întoarcerea la normal», o discuţie despre în ce măsură spitalele vor beneficia de o finanţare la nivelul anului 2019 sau nu. Este o situaţie complicată, care nu are doar o singură rezolvare”, consideră expertul. 
 

Impactul cancerului: 3% din PIB 

Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, care şi el complică suplimentar lucrurile. „Pentru că o parte, cel puţin, din capacităţile de chirurgie şi de ATI ar trebui puse la dispoziţie, dacă va fi nevoie să fie trataţi răniţii din război, pe de altă parte, printre migranţi sunt oameni care au nevoie să acceseze servicii de sănătate, într-un sistem care acum, după pandemie, încearcă să-şi revină şi să răspundă inclusiv nevoilor pacienţilor cu cancer. Cu cât războiul va fi mai lung, cu atât vom avea migranţi mai mulţi, pe o perioadă mai lungă şi cu riscuri de sănătate aferente şi care trebuie rezolvate în statele membre UE, iniţial pe cheltuiala statului respectiv, apoi decontate de Comisia Europeană”, subliniază dr. Geantă. 
 
Oricum ar fi, cheltuielile din sistemul de sănătate vor creşte substanţial pentru că pacienţii vor fi diagnosticaţi în număr tot mai mare, pentru cei diagnosticaţi târziu costul tratamentului va creşte exponenţial, ca să nu mai vorbim despre faptul că tehnologiile avansate, care sunt foarte utile în lupta împotriva cancerului şi care sunt asociate cu creşterea supravieţuirii în cancer, costă şi ele foarte mult. 
 
„Dacă ne uităm, în România, dintr-o altă perspectivă la costuri, constatăm că în fiecare an impactul socio-economic al cancerului este echivalent cu 3% din PIB. Pentru că 50% dintre cazurile de cancer diagnosticate sunt la persoane de vârstă activă. Şi e clar că persoana odată diagnosticată trebuie să iasă din câmpul muncii cu toate costurile aferente”, atrage atenţia dr. Marius Geantă. 
 
La nivelul UE există un plan de combatere a cancerului şi de reducere a inegalităţilor în privinţa accesului la diagnostic şi tratament între pacienţii din ţările membre. Pentru ca aceste decalaje să fie reduse, trebuie schimbat modul în care este condusă lupta împotriva cancerului în special în ţările central şi est-europene. România a lansat, la rândul ei, la începutul acestui an un plan de combatere a cancerului, fără efecte vizibile până în acest moment. „O mare parte din ce spun recomandările din planul european de cancer ar putea fi implementată pur şi simplu, fără să avem nici măcar nevoie de un plan naţional. Doar prin legislaţie. De ce nu se întâmplă acest lucru? E o întrebare şi ar trebui să ne pună pe gânduri”, consideră expertul. 
 

Economii substanţiale şi scurtarea diagnosticului  

Acesta a dat ca exemple de schimbări care ar putea fi impuse doar prin legislaţie: testarea reflexă a biomarkerilor – pentru a pune diagnosticul de precizie în cancer – plus accesul fiecărui pacient cu cancer la aşa-numitul „Tumor Board” – TB –, adică acel grup de experţi care se exprimă asupra unei situaţii, formulează diagnosticul şi tratamentul. „Aceste două lucruri ar aduce beneficii evidente pentru pacienţi. Sunt studii care arată că un pacient care este văzut de un grup de experţi – TB – are o supravieţuire mai lungă decât un pacient care e tratat de un singur medic. Dacă ne referim la biomarkeri noi, am măsurat recent ce ar însemna dacă în loc să se testeze unul câte unul biomarkerii într-o formă de cancer pulmonar, s-ar testa toţi deodată, aşa cum este practica europeană şi ce ar însemna asta din punctul de vedere al evitării unor costrui indirecte. În cifre, înseamnă aproape 50 de milioane de euro pe an economisiţi care ar veni doar din faptul că testezi acei biomarkeri de la început şi nu pe rând, se scurtează timpul diagnosticului de la 5-6 luni până la două luni sau chiar mai puţin. Rămân patru luni în care pacientul nu mai trebuie să meargă de colo până dincolo în sistemul de sănătate, repet 50 de milioane de euro costuri socio-economice doar pentru un subtip de cancer pulmonar. Dar să ne imaginăm pentru majoritatea tipurilor de cancere care necesită testarea aceasta aprofundată, cât de importantă ar fi ca ea să fie făcută de la început”, a conchis dr. Marius Geantă.
 
 

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare