Bullyingul, explicat psihologic: „Cel mai rapid poate acționa părintele”. Ce se ascunde în spatele agresivității copiilor

Mulți copii sunt agresivi verbal și fizic la școală, dar și în
cercul de prieteni dintr-o multitudine de motive. Cei care pot acționa cel mai
rapid și eficient, înaintea profesorilor și societății, sunt părinții.

Bullyingul este un comportament agresiv si repetitiv, în
care un adolescent sau tânăr, în mod intenționat, provoacă suferință si
disconfort unei alte persoane considerate mai slabe, vulnerabile. Ce nu se
spune este de ce acționează în această manieră agresorii, ce stă în spatele
acestui gen de comportament.

„Bullyingul este ca un virus, ca o boală care în ultima perioadă
a început să se extindă din ce în ce mai mult și să infecteze din ce în ce mai
mulți copii și adolescenți. Când discutăm de bullying, vorbim, pe de o parte, de
cel care hărțuiește, iar pe de altă parte de cel agresat sub diferite forme,
dar și cei care asistă, de multe ori impasibili, la astfel de manifestări”,
explică psihologul Stelian Chivu.

Bullyingul nu este întâlnit doar la școală, ci și în afara ei.
Întrebarea care se pune adesea este cine este vinovat pentru acest fenomen:
părinții, profesorii, anturajul sau societatea în general? Răspunsul nu este
deloc simplu, pentru că în ecuație trebuie luați în calcul numeroși factori.

Important este ca fiecare dintre noi și societatea în ansamblu
să acționeze constant oriunde este întâlnit acest gen de comportament pentru
limitarea lui, pentru că de eliminare nu poate fi vorba.

„Dacă nu acționăm, copilul abuzat sau hărțuit reprezintă un
viitor adult traumatizat. Cel mai rapid și mai eficient poate acționa, evident,
părintele. Pentru a face asta este necesar să afle mai întâi ce se ascunde în
spate bullyingului”, susține psihologul Stelian Chivu.

Face ce vede în propria familie

De multe ori, copilul sau adolescentul se manifestă agresiv
pentru că asta vede în propria familie. De regulă, are acest gen de comportament
cu colegii de școală sau prietenii pe care îi consideră inferiori, spune
specialistul.

Un alt element important este nivelul de dezvoltare psihoemoțională
atât a părinților, cât și a copiilor, precum credințele religioase.

Un studiu
realizat recent a scos în evidență că micuții care merg cu bunicii la biserică sau
petrec mai mult timp în familie nu sunt la fel de violenți ca alți copii de
vârsta lor.

Psihologul Stelian Chivu FOTO arhiva personală

Și lipsa de afecțiune din familie îi poate impinge pe copii
către bullying.

„Acest gen de răceală, de duritate din familie este manifestată
ulterior la școală. Asta se întâmplă când nu există empatie în familie, copilul
nu este privit cu dragoste și părinții nu manifestă afecțiune față de el”, detaliază
psihologul Stelian Chivu.

Reacția părinților este esențială

Stresul prelungit acumulat de părinți, nervozitatea și
irascibilitatea transmise copiilor sunt alți factori care îi imping pe aceștia
către bullying, de multe ori inconștient. Lipsurile financiare din familie și
nivelul intelectual mai scăzut al părinților contribuie și ele la violența verbală
sau fizică a adolescenților față de colegi și prieteni.

„Copilul încearcă să compenseze aceste lipsuri prin
impunerea prin forță, limbaj agresiv sau alte manifestări asemănătoare. Există
și celalaltă extremă. Intervine aici un soi de competiție între elevi, pe principiul
„mai bun, mai mult și mai de firmă”. Părinții sunt principalii vinovați aici, din
dorința de a arăta ce stare materială bună au. Cred că arată astfel că propriii copii
sunt cei mai buni și îi împodobesc de multe ori ca pe un pom de Crăciun”, explică
psihologul Stelian Chivu.

Practic, egoul părinților este transferat copiilor și se
exacerbează de multe ori într-o asemenea măsură, încât duce la bullying.

Și
statul pe telefon și tabletă conduce de multe ori la agresivitate fizică și verbală,
dar și „încurajările” venite din partea părinților, care le cer adolescenților
să fie mereu cei mai buni, indiferent de modul în care fac acest lucru.

„Contează extrem de mult cum reacționează părintele când
află că propriul copil a fost agresiv cu un coleg la școală. Dacă aprobă acest
gen de comportament, încearcă să îl scuze sau sunt chiar indiferenți la el, nu
fac altceva decât să încurajeze copilul să continue pe această cale greșită,
care îl va marca profund și ca adult”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Esențial este ca părintele să afle cât mai repede că propriul
copil practică bullyingul la școală sau în cercul de prieteni și să ia măsuri
rapid pentru a-l corecta.