Calculatorul românesc CoBra, vedetă internațională în comunism. Cum a fost sabotat la un eveniment din URSS

Supercalculatorul CoBra, un produs integral românesc, era un aparat multifuncțional, apreciat în străinătate, ba chiar motiv de mândrie la expoziții internaționale – unde nu mare a fost mirarea când angajații Moscovei i-au furat cea mai importantă piesă.

CoBra
a fost unul dintre puținele calculatoare performante produse în România în
perioada comunistă. A fost un succes important pentru că putea fi utilizat în
domenii diferite: divertisment, educație și economie.

A fost singurul
calculator românesc produs la Brașov, de unde vine și denumirea (COmputer
BRAșov). Prototipul calculatorului a fost gata după un an de cercetări, în
1986. Colectivul care l-a realizat era format din opt cercetători, coordonați
de prof. dr. Gheorghe Toacșe. Astfel, la partea de hardware au lucrat Vasile
Prodan, Wagner Bernd Hansgeorg și Adrian Maxim, iar la cea de software, Marcel
Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop și Sorin Cismaș.

Modelul
de serie a fost scos începând cu 1988. Carcasa acestuia din urmă a fost
realizată în colaborare cu mai multe fabrici din țară (Metrom Brașov, IUS
Brașov și Electromureș), placa de bază a fost fabricată la ICE Felix București,
în timp ce componentele erau importate prin IPRS București. Toate acestea erau
asamblate la atelierele SIACT ale CFR-ului.

Jumătate de Dacie pe o „CoBră”

În
mod oficial au fost produse circa 1.000 unități, care au fost folosite la
procese tehnologice (cuptoare, mașini-unelte și roboți), în contabilitate,
gestiune de marfă, sisteme de supraveghere cu cameră video, divertisment. Prețul
unui echipament complet era de 35.000 lei, cât jumătate din prețul unui
autoturism Dacia. Se vindea și instalat la comandă conform necesităților
clientului, situație în care prețul era de câteva ori mai mare.

„Pentru
muritorul de rând, era cumpărat de pe piața neagră pentru că într-o țară
comunistă ca România nu se putea achiziționa un calculator ca persoană fizică.
Singurul punct slab era sursa de alimentare și cipurile de memorie 4116,
deoarece acestea necesitau trei tensiuni diferite. Secvența de pornire (mai
întâi -5V, apoi +5V și în final +12V) nu a funcționat de fiecare dată.
Ulterior, a fost înlocuit cu 4516. După ce a fost lansat 4164, cele trei
bancuri de memorie standard 4116/4516 au fost înlocuite cu un singur banc 4164,
iar adresarea RAM a fost modificată”, spune Bogdan Bordea, de profesie inginer,
pe un portal dedicat calculatoarelor vechi. 

Casetofon folosit în cadrul sistemului și diferite versiuni ale calculatorului FOTO cobrasov.com

CoBra
lucra în principal în două moduri: CoBra BASIC (configurația automată) și CoBra
CP/M (care era încărcat de pe discheta).

„De la început, intuiția și priceperea
colectivului a direcționat ca să realizăm nu numai o mașină de calcul ca suport
doar pentru aplicațiile în casă, jocuri și scriere de scrisori, ci să fie un
suport și pentru acces la aplicații profesionale. Astfel, s-a pornit cu
conceptul de două calculatoare într-o singură mașină, adică un calculator CoBra
Basic, compatibil cu ZX Spectrum, pentru care exista foarte multe produse
software disponibile pe piață și un calculator CoBra CP/M, adică un calculator
cu un sistemul de operare CP/M, sistem care la acea vreme era foarte utilizat,
de unde și promovarea produsului prin sloganul «Două calculatoare într-unul»”,
susținea prof. dr. Gheorghe Toacșe într-un material de prezentare a
calculatorului.

Gestiune, ECG și televizor

Potrivit
ghidului de utilizare, calculatorul CoBra era capabil să execute cele mai
diverse sarcini, precum: dimensionarea și desenarea în culori a structurilor
mecanice, rezolvarea problemelor matematice și științifice care sunt
algoritmizate, proiectarea și testarea circuitelor electrice și electronice
complicate, comandarea economică și la momentul oportun a proceselor de
producție, operarea brațelor robotice, determinarea cu precizie a stării de
dezvoltare a unei culturi.

Putea
opera cu aplicații de gestiune și contabilitate, diagnostica anumite afecțiuni
și interpreta cu succes tomograme, electrocardiograme și encefalograme. De
asemenea, putea fi utilizat ca mașină de scris.

Sistemul complet al
calculatorului includea în plus sursa de alimentare, un televizor sau monitor
color, unul sau două casetofoane, o unitate de dischete la care se mai putea conecta
încă una, o imprimantă și unul sau două joystick-uri.

În interiorul carcasei
calculatorului se aflau trei module: placa de unitate centrală, placa pentru
interfața cu unitatea de disc flexibil, și tastatura.

Sistemul calculatorului CoBra cu toate componentele FOTO cobrasov.com

Ca
monitoare video se utilizau televizoarele alb/negru, televizoare color sau alte
tipuri de monitoare color. Calculatorul putea afișa o imagine de 256 x 192
pixeli. Comparativ, în prezent aprope orice telefon mobil are o rezoluție de
2340 x 1080 pixeli. În cazul în care se utiliza un monitor color, se putea folosi
pentru afișare 16 culori.

Din cauza memoriei mici, dar și pentru organizarea
aplicațiilor și a documentelor, CoBra oferea posibilitatea salvării datelor pe
casetă. În acest scop se utiliza un casetofon obișnuit, mono sau stereo, care
se conecta la calculator printr-un cablu special.

Joystickul era utilizat în
diverse programe de grafică sau în jocuri și se conecta și el cu ajutorul unui  cablu special la priza dedicată din spatele
calculatorului. Versiunea de serie a calculatorului oferea două astfel de
prize, pentru jocurile în doi. Pentru tipărirea informațiilor, la calculator se
putea atașa o imprimantă matricială.

Fabricat la negru, de studenți

Succesul
calculatorului, precum și prețul foarte ridicat pentru oamenii de rând, a făcut
ca echipamentul să fie piratat de către studenții bucureșteni. În folclor, la
vremea respectivă, exista legenda că studenții au fabricat mai multe unități
CoBra decât fabrica care le producea în mod oficial. Studenții făceau rost de plăci
de bază și componente din fabrica ICE Felix și le asamblau în carcase de HC 85
sau în unele artizanale.

„De obicei se cumpărau placa și componentele de la
unul dintre căminele din Regie. Pentru a face rost de componente, trebuia să ai
relațiile potrivite, deoarece multe erau furate din fabrică, iar uneori miliția
făcea raiduri. De obicei, placa CoBra era montată într-o carcasă HC-85,
deoarece carcasele originale erau rare și greu de procurat. Se glumea că în
cămine se făceau mai multe CoBra decât în fabrică”, a mai spus Bogdan Bordea.

Incidentul de la Moscova

Veștile
despre viabilitatea calculatorului au ajuns până la Moscova. În perioada 30 august-3 septembrie 1988, în URSS s-a desfășurat expoziţia naţională „România
88”.

În mijlocul pavilionului central într-un „foişor” împrejmuit în mod
special, pe o ridicătură a fost amplasată expoziţia produselor industriei
electronice şi de radioechipamente. Aici au fost prezentate maşinile
electronice de calcul, echipamente speciale pentru acestea, aparatura
radioelectronica de consum, aparatura medicală, echipamente de comunicaţii
portabile şi navale şi multe altele.

Vizitatorii se înghesuiau în permanenţă în
jurul calculatorului personal Kobra, care a atras atenţia prin posibilităţile
sale largi şi printr-un design modern.

Deși era fixat cu șuruburi de postament,
peste noapte a fost furată placa de bază. Românii au avut, însă, una de
rezervă.

Placa de bază CoBra FOTO retroit.ro

„Am
fost avertizați de Securitate împotriva spionajului industrial și că este
posibil să se încerce ceva. Noi, ca sa fim siguri că nu vor fi probleme, i-am
fixat carcasa cu șuruburi de masă în pavilionul expozițional și l-am sigilat. A
doua zi dimineața, înainte de inaugurarea expoziției, calculatorul nu mai
funcționa. În acel moment am văzut că fusese desfăcut, placa de bază a fost
scoasă, iar integratele cu «inteligență» au fost, la rândul lor, scoase. Au
copiat și soft-ul. Am reușit să-l repunem imediat în funcțiune cu placa de
rezervă”, a relatat Adrian Maxim, unul dintre inginerii implicați în realizarea
proiectului.

Producția
calculatorului CoBra a fost oprită în 1990 din cauza lipsei de finanțare a
proiectului. Echipamentele existente pe piață au mai fost utilizate câțiva ani,
până ce și în România au intrat calculatoarele moderne produse în țări din
vestul Europei.