Călin Georgescu, chemat la Tribunalul București. Doi judecători nu au convenit asupra controlului judiciar

Fostul candidat în alegerile prezidențiale din 2024 Călin Georgescu urmează să fie chemat la Tribunalul București după ce doi judecători nu au ajuns la un acord privind menținerea controlului judiciar în dosarul său de propagandă legionară.

Doi judecători de la Tribunalul Bucureşti nu au reuşit să cadă de acord miercuri în legătură cu menţinerea controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu în dosarul acestuia de propagandă legionară. În consecință, se va forma un complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea judecător, iar Călin Georgescu va fi citat miercuri la tribunal, transmite Agerpres.

„În baza art.394 alin. (5) din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergență. Stabilește termen de judecată la data de 18 februarie 2026, ora 13:30, în cameră de consiliu, pentru când se va cita contestatorul – inculpat şi încunoştinţa apărătorul ales”, se arată în minuta postată pe portalul instanţelor.

Pe 3 februarie, Judecătoria Sectorului 1 a decis ca fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu să rămână sub control judiciar, după care liderul suveranist a făcut contestaţie la tribunal.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).

Anchetatorii notează în rechizitoriu că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 şi 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe.

„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.