Cascada din România care fumegă în timpul iernii. Fenomenul uimitor întâlnit în zilele geroase

Gerul din primele zile de ianuarie a schimbat înfățișarea cascadei Clocota din Geoagiu Băi, împodobind-o cu sloiuri mari de gheață. În timpul iernii, cascada cu ape termale produce un fenomen deosebit.

Cascada Clocota din Geoagiu Băi (județul Hunedoara) a devenit în ultimii ani un loc tot mai căutat de turiști.

Apele sale termale coboară abrupt de la o înălțime de aproape 20 de metri, peste peretele de calcar și travertin acoperit cu vegetație. Apele mineralizate au modelat căderea de apă, schimbându-i treptat înfățișarea.

Uneori, roci mari se desprind din corpul cascadei, prăbușindu-se la poalele ei și dizolvându-se treptat în apă, în timp ce trecerea anotimpurilor dă noi forme și culori plantelor agățătoare și rădăcinilor care o împodobesc.

Cascada învăluită în aburi

La poalele cascadei, dar și la câteva sute de metri în aval, pârâul Clocota formează numeroase praguri de travertin, care îi dau un aspect deosebit. Iarna, apele sale acoperă vegetația luxuriantă scăldată de ape în sloiuri de gheață, unele cu dimensiuni de câțiva metri. În același timp, datorită temperaturii apei, aburi calzi învăluie cascada, oferind un peisaj spectaculos.

Imaginea 1/18:
Casacada Clocota iarna Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (18) jpg

„Parcă iese fum din cascadă, iar cu cât temperaturile sunt mai scăzute, cu atât aburul este mai intens. Și în alte locuri din Geoagiu, apele termale produc astfel de fenomene, dar niciunul nu se compară, ca spectacol, cu Cascada Clocota”, spune un localnic din Geoagiu Băi.

Cascada Clocota înregistrează o diferență de nivel de aproape 20 de metri pe firul apei. Căderea de apă a spălat rădăcinile unor copaci situați în partea de sus a platoului, care s-au prăbușit și au fost înglobați parțial sau total în depunerile recente de travertin ale cascadei, creând falduri verticale succesive pe întreaga înălțime a căderii.

Peste acestea s-au dezvoltat mușchi și plante atârnătoare, care animă cascada. Apa Clocotei colectează toate izvoarele termominerale din zonă, iar datorită temperaturii sale aici cresc plante specifice apelor termale și viețuiesc animale din specia salamandrelor, care nu se mai găsesc în alte părți, informează Centrul de Informare Turistică din stațiune. Cele 16 izvoare de ape termale ce se revarsă în râul Clocota fac ca apa acestuia, renumită pentru puritatea ei, să nu înghețe.

Stațiunea veche din vremea romanilor

Stațiunea Geoagiu Băi se află la poalele Munților Metaliferi (Apuseni) și a fost înființată în Antichitate.

În vremea dacilor și romanilor era numită „Thermae Germisara” sau „Germisara cum thermis”, potrivit denumirii latine, iar arheologii au descoperit aici rămășițele unei așezări prospere.

Din vremea Daciei romane sunt atestate trei stațiuni balneare pe teritoriul actual al României: Germisara (Geoagiu Băi), Aquae (Călan) și Ad Aquas Herculi Sacras (Băile Herculane), locuri unde anticii au amenajat terme, din care nu lipseau sanctuarele destinate divinităților binefăcătoare. Potrivit istoricului Ion Horațiu Crișan, cel puțin 20 de localități cu băi termale din România au păstrat vestigii ale locuirii din vremea dacilor, semn că anticii acordau un interes deosebit acestor ape.

Vechile terme de la Germisara au fost redescoperite în secolul al XIX-lea, iar de atunci au fost căutate de tot mai mulți călători pentru efectele benefice ale apelor lor. În a doua parte a secolului XX, așezarea din jurul anticei Germisara a fost transformată într-o stațiune destinată turismului de masă, în care oaspeții erau primiți în mai multe hoteluri, ridicate printre căsuțele modeste ale localnicilor.

Imaginea 1/8:
Germisara iarna Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) jpg

În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ștrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe zeii Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri. A fost atestat și un templu dedicat Nimfelor, iar din anii 1980 datează alte descoperiri valoroase: depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios, printre care se numără 11 plăcuțe votive din aur, aduse de antici ca ofrande zeilor care patronau apele binefăcătoare. Plăcuțele votive de la Germisara au fost confecționate din foițe de aur de 22 de carate, cu grosimea de un milimetru sau mai puțin, în tehnica „au repoussé”, cu ajutorul unei matrice de lemn. Șapte dintre aceste plăcuțe au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrandă adusă nimfelor apelor de către persoane care s-au îmbăiat în aceste ape termale.

O altă plăcuță, descoperită mai târziu, a migrat circa 18 metri prin canalul de legătură dintre sursa de apă și bazinul mare al complexului termal, arătau arheologii de la Muzeul din Deva. La momentul descoperirii lor, exista bănuiala că alte artefacte au fost sustrase peste noapte de unii muncitori. Alte trei plăcuțe, identificate recent, ar proveni tot de la Germisara.