Cât de atractiv mai este lucrul în ture de noapte: „Timpul liber pare mai mult, dar nu este deloc productiv”

Din cele mai vechi timpuri, noaptea a fost rezervată somnului, însă epoca modernă a schimbat această ordine naturală a vieții oamenilor. Munca în ture de noapte a devenit un fenomen obișnuit, iar după ani petrecuți lucrând astfel, mulți români spun că viața lor s-a schimbat profund.

În Antichitate și în Evul Mediu, munca în timpul nopții era o excepție sau, mai adesea, se limita la un interval scurt, de una-două ore, în pauza de somn de la miezul nopții, timp în care oamenii își făceau de lucru în casă ori îngrijeau și verificau animalele din gospodării.

Noaptea, rezervată somnului din cele mai vechi timpuri

Romanii se mândreau cu obiceiul trezitului devreme, pe care îl considerau o virtute; în plus, activitățile din așezările imperiului începeau din zorii zilei. Odată cu apusul soarelui, cei mai mulți se pregăteau însă pentru somn, pe care îl considerau binefăcător.

„Pe măsură ce se lăsa noaptea, timpul destinat recreării și relaxării trupești lua sfârșit. Somnul acționa ca o tranziție, pregătindu-i pe oameni pentru noile solicitări ale dimineții timpurii. Un episod de insomnie sau un banchet care se prelungea prea târziu în noapte puteau fi foarte dăunătoare pentru sănătate. Somnul oferea sufletului un grad de liniște și permitea corpului să-și recapete forțele. Cei chinuiți de o conștiință încărcată, ale căror suflete erau tulburate de remușcări, regrete, griji sau dorințe, ori care se gândeau prea mult la trecut sau la viitor, nu dormeau prea mult. În cele din urmă, se îmbolnăveau la fel de sigur ca aceia care se trezeau de fiecare dată când se auzea un zgomot pe stradă. Ajungeau epuizați, iar trupurile lor se ruinau”, nota istoricul Florence Dupont, în volumul Daily Life in Ancient Rome.

În Evul Mediu, noaptea a rămas rezervată somnului, iar activitatea după lăsarea întunericului era excepțională; doar câteva activități puteau fi practicate noaptea. Printre acestea se numărau paza civilă și militară, morăritul și brutăria, călătoriile negustorilor sau marinarilor, îngrijirea bolnavilor, rugăciunile și ritualurile religioase ori prostituția.

Industria și cofeina au schimbat programul de muncă

Epoca industrială a schimbat treptat modul în care munca de noapte a fost privită și practicată. Din secolul al XVIII-lea, odată cu dezvoltarea fabricilor și a producției continue, lucrul după lăsarea întunericului a devenit tot mai frecvent. Impactul acestei transformări a fost amplificat de răspândirea băuturilor și alimentelor folosite pentru menținerea stării de veghe, precum cafeaua, ceaiurile cu cofeină sau ciocolata.

„Cunoașterea de către umanitate a cofeinei este surprinzător de recentă. Dar nu este o exagerare să spunem că această moleculă a refăcut lumea. Schimbările produse de cafea și ceai au avut loc la un nivel fundamental – cel al minții umane. Cafeaua și ceaiul au dus la o schimbare a condiției mentale, ascuțind mințile care fuseseră aburite de alcool, eliberând oamenii de ritmurile naturale ale corpului și ale soarelui, făcând astfel posibile tipuri de muncă cu totul noi și, fără îndoială, noi tipuri de gândire”, nota Michael Pollan, jurnalist și autor al mai multor cărți despre alimentație.

În România, în secolul XX, lucrul în ture de zi și de noapte s-a generalizat în industrie, dar și în alte domenii. În deceniile comuniste, numeroase uzine funcționau în flux continuu, iar munca nocturnă era adesea lăudată în presa de partid.

„Cu toate că ultima lumină se stinsese și liniștea nopții se așternuse peste orașul muncitoresc al constructorilor de tractoare, muncitorii lucrau cu multă pricepere și hărnicie. Era schimbul de noapte de la Uzinele «Ernst Thälmann». Oțelarii și-au început lucrul hotărâți să dea cât mai mult oțel pentru tractoare. Bilanțul muncii din schimbul de noapte a fost deosebit de rodnic (…) Schimbul de noapte de la fabrica «Partizanul Roșu», care țese stofe de diferite culori și desene, lucrează cu aceeași însuflețire ca și schimbul de zi”, informa, în 1958, ziarul Drum Nou din Brașov (pe atunci, regiunea Stalin).

După 1990, lucrul în schimburi de noapte a continuat în industrie, energie, transporturi, sănătate și ordine publică, dar și în servicii precum retailul, call-centerele, IT-ul și logistica.

Numeroși români, afectați de schimbul 3

Numeroși români care au muncit ani la rând în ture de noapte și-au relatat recent experiențele și modul în care viața li s-a schimbat după adoptarea acestui program.

„De aproape 24 de ani nu mai dorm noaptea. Da, sună dubios, dar așa e. Imediat după ce am terminat facultatea, m-am angajat la un job unde lucrez strict de noapte, de la 23:00 la 06:00, zi de zi, mai puțin în weekenduri. Când ajung acasă, mă culc pe la 7 dimineața și, indiferent ce aș face, nu pot dormi mai mult de 11–12, maximum. Asta e «noaptea» mea de somn. Problema e că organismul meu a rămas blocat așa: în weekenduri sau în concedii nu mai pot dormi deloc noaptea”, a povestit un român pe platforma Reddit.

Acesta adaugă că, deși a ajuns la 45 de ani, nu simte că este vizibil afectat de un astfel de program, lucru pus la îndoială de alți români.

„Nu mă doare nimic, nu mă simt epuizat constant, nu arăt mai îmbătrânit decât alții de vârsta mea (cel puțin așa cred), îmi fac treaba, viața merge. Însă încep să mă întreb: pe termen lung, programul acesta chiar nu lasă urme?”, adaugă el.

Alți români au relatat, la rândul lor, modul în care lucrul îndelungat în timpul nopții le-a afectat viața. Unii susțin că au observat și beneficii.

„Eu mă bucur că am zile libere în timpul săptămânii și pot să îmi rezolv problemele, să fac cumpărături sau, pur și simplu, să mă relaxez – de exemplu, la piscină sau la schi – în timpul în care majoritatea lucrează și, deci, este mult mai liber peste tot”, afirmă unul dintre ei.

Altcineva recunoaște că, după patru ani de lucru în ture de noapte, a renunțat definitiv la un astfel de program.

„Timpul liber pe care îl ai pare mai mult, dar nu este deloc productiv, pentru că nu prea ai energie să faci nimic. Mi-a luat aproximativ trei luni după schimbare să pot dormi nopțile și nu m-aș mai întoarce la un astfel de program decât dacă nu aș avea de ales”, adaugă acesta.

O asistentă medicală se plânge că, într-o tură de 12 ore la Urgențe, abia mai apucă să ajungă la baie sau să își acorde câteva minute de respiro.

„Acum e o minune dacă noaptea reușim să golim serviciul și să stăm puțin la povești – asta pe la ora 5–6, până la 7, când încep să vină din nou pacienți”, afirmă aceasta.

Un român povestește că, fiind paznic, nu are prea multe probleme cauzate de activitatea nocturnă, deoarece reușește să doarmă la serviciu.

„Lucrez noaptea, iar acum am o sensibilitate crescută la lumina soarelui. Uneori sunt irascibil, agresiv cu cei din jur, mai ales când încerc să dorm, dar nu pot”, susține alt român.

Unii au observat efecte negative clare ale somnului dezorganizat.

„De 20 de ani lucrez în ture de noapte. Dorm aproape toată ziua, mă trezesc seara pe la 5–6. Am încercat să îmi reglez somnul, să trec pe zi, dar nu merge”, afirmă un alt român.

O femeie spune că sănătatea i-a fost afectată de acest program. „Acum iau trei somnifere, câte două bucăți pe noapte, și după 3–4 ore nu mai pot readormi deloc. E greu”, adaugă ea.

Un alt român a povestit că, atunci când intră în tura de noapte, reușește să mai doarmă doar 4–5 ore pe zi.

„Apoi iau copiii de la grădiniță și școală și nu mai e nicio șansă să dorm. Sunt efectiv zombie în săptămâna aia și, în primele două nopți, nu pot dormi cum trebuie nici dacă mă bați. Greutatea și aspectul meu fizic fluctuează de la o zi la alta: ba mă trezesc umflat la față, ba balonat, ba uscat la față, cu cearcăne, ba cu burta plată. Mănânc o dată pe zi și, cu toate astea, greutatea crește în săptămâna aia. Energie pentru copii: aproape zero. Iritabilitate, chef de nimic. Acesta e motivul pentru care acum îmi caut un alt job, doar în două schimburi, dar e greu să găsesc ceva care să plătească la fel”, afirmă acesta.

Cum poate fi gestionat mai bine lucrul de noapte

Studii recente conturează un tablou îngrijorător al potențialelor efecte negative asupra sănătății generate de programele de lucru neconvenționale, care afectează între 15% și 30% dintre lucrătorii din SUA și Europa, inclusiv muncitori din fabrici și depozite, polițiști, asistente medicale și alți angajați din serviciile de urgență, notează publicația Harvard Women’s Health Watch, într-un articol despre somn.

Așa-numita tulburare a muncii în ture afectează în principal persoanele care lucrează noaptea, dimineața foarte devreme sau care au ture rotative, explică Eric Zhou, profesor asistent în cadrul Diviziei de Medicină a Somnului de la Harvard Medical School. Aceasta este caracterizată prin dificultăți semnificative de a adormi, de a menține somnul sau de a dormi atunci când persoana își dorește. Motivul este că munca în ture perturbă alinierea normală a organismului la ciclul de 24 de ore somn–veghe, cunoscut sub numele de ritm circadian.

„Persoanele care lucrează în program clasic, de la 9 la 17, sunt de obicei treze atunci când este lumină naturală, ceea ce este aliniat cu ceasul biologic intern. În cazul lucrătorilor în ture, orele de muncă și de somn nu coincid cu semnalele naturale de veghe sau somn. Practic, ei lucrează împotriva înclinațiilor naturale ale universului, nu doar ale propriului corp”, afirmă specialistul, citat de Harvard Women’s Health Watch.

Potrivit publicației, o analiză din 2022, publicată în Journal of Clinical Sleep Medicine, asociază munca în ture cu un risc crescut de probleme grave de sănătate, precum infarctul miocardic și diabetul. Alte cercetări vizează efectele negative ale programelor rotative, unele puse pe seama alimentației neregulate și mai frecvente, dar și a consumului de alimente nesănătoase la ore nepotrivite.

Eric Zhou oferă câteva recomandări bazate pe dovezi științifice celor care vor să își diminueze problemele cauzate de lucrul în schimburi. Una dintre acestea vizează gestionarea expunerii la lumină.

„Lucrătorii care termină tura dimineața ar trebui să reducă expunerea la lumină după ce pleacă de la serviciu, dacă intenționează să doarmă imediat”, arată acesta.

Un alt sfat este ca oamenii să aloce suficient timp somnului în zilele libere. De asemenea, este importantă menținerea unui program de lucru cât mai constant.

„Încercați, de asemenea, să reduceți numărul de zile consecutive în care lucrați în ture dificile”, recomandă specialistul.