Părinții și
elevii nu sunt cu totul împotriva testărilor în școli pentru depistarea
consumului de substanțe psihoactive, așa cum a propus ministrul de Interne,
Cătălin Predoiu. Experții în prevenirea și tratamentul dependențelor susțin
însă că aceasta nu este o soluție care va rezolva problema consumului de
droguri în România.

Problema
traficului și consumului de droguri în școli s-a impus, în sfârșit, agendei
publice, deși nu este una nouă. Declanșatorul pare să fi fost tragedia de la 2
Mai, în care un tânăr de 19 ani și băut, și drogat a omorât cu bolidul pe care
îl conducea doi studenți și a rănit alți trei tineri. Autoritățile vorbesc acum
despre testarea antidrog în instituțiile școlare, măsură susținută parțial de
părinți și de reprezentanții elevilor, dar considerată ca lipsită de
eficacitate și eficiență de unii specialiști.

Testări și controale inopinate

Iulian
Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, spune
că n-ar fi rău ca această testare să intre în școli, dar cu anumite condiții.
„Suntem de acord cu testarea antidrog în școli, dar nu în masă. Ci la nivelul
acelor copii care au semnele specifice, astfel încât să le fie sunată familia
și informată. Ceea ce este în regulă. Ar fi mai grav dacă nu s-ar acționa, iar
familia nu ar avea cunoștință că propriul copil este consumator de substanțe
interzise. Nu vorbesc de teste de sânge, ci de teste noninvazive“, a declarat
Cristache.

Ba mai mult,
reprezentantul părinților este de acord să se meargă mai departe cu niște
controale inopinate, mai ales la nivel de liceu: „Astfel încât să se știe că
poți fi depistat. Dar, este adevărat, că este nevoie de o campanie de
conștientizare, astfel încât să oprești acest consum de substanțe, conștient
fiindcă-ți distrugi viața prin acest consum“. Testarea ar trebui făcută în
cabinetele medicale școlare, doar că majoritatea școlilor nu au nici cabinete,
nici medici, nici psihologi, iar asta e o mare problemă.

În opinia
Mirunei Croitoru, președinta Consiliului
Național al Elevilor, accentul
discuției ar trebui pus pe prevenție și pe conștientizare a riscurilor care
apar în urma consumului de droguri: „Astfel încât toți elevii să știe cauzele,
efectele și consecințele“. Reprezentanta elevilor admite posibilitatea testării
acelor elevi, la sesizarea pertinentă a colegilor sau a profesorilor, cu
păstrarea confidențialității astfel încât elevul să nu fie victima hărțuirii.
„Cea mai importantă măsură pentru a preveni consumul de droguri în rândul
tinerilor ar fi discuțiile deschise purtate la școală pe această temă cu
reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog, care să acopere toate aspectele
necesare, începând de la cauze până la efectele pe termen lung ale consumului
de droguri. A trecut vremea când acest subiect era unul tabu, fiind necesară
abordarea lui în școli, încă din gimnaziu“, adaugă Croitoru.

Ce spun specialiștii

Dr. Gabriel
Diaconu, medic primar psihiatru și consilier al ministrului Sănătății, are o
părere mai puțin populară în privința testării antidrog în școli: „Nu putem
transforma școlile în filtre la granița dintre normalitate și patologic. E un
motiv pentru care oamenii sunt tratați în clinici, ambulatorii, dispensare,
spitale, dar când merg la școală, merg la școală. Evident, spaima multor oameni
este că școlile noastre nu mai sunt sigure, acolo se întâmplă distribuția de
vecinătate, micul trafic de substanțe de uz recreațional, drept urmare, să
intervii în fenomenul acesta așa, cupează cumva libertatea de care se bucură
dealerii. Dar, judecata asta e un pic puerilă. Și asta pentru că majoritatea
consumatorilor – indiferent de vârstă – au cea ce se numește adaptabilitate“,
explică medicul psihiatru.

În elaborarea
de politici de sănătate sau care țin de siguranța anumitor zone din societate
trebuie din start să-ți pui problema ce cauți să obții printr-un astfel de
demers. „O să obții zone protejate de consum în școli? Da. Fără doar și poate.
Dar, dacă mergi puțin mai în adânc, după această logică, după ce vom rezolva
școlile prin testare, vom începe să testăm la intrarea în parcuri? Sau la
locurile de joacă? La intrarea în sălile de sport? La intrarea în hoteluri?
Peste tot? Adevărul e că testarea în sine nu aduce nicio informație. Din
păcate. Problema nu este că testând în școli vom speria copiii și nu vor mai
veni la școală, ci că vom irosi un glonț foarte scump pe o țeavă foarte scurtă.
Nicăieri în lume – cu excepția regimurilor autoritare – instrumentul medical nu
este folosit punitiv“, atrage atenția medicul.

Instrumentul
medical este folosit exploratoriu. „Testarea nu este pedeapsă, ci un procedeu
medical prin care obținem date. De ce ne interesează să obținem date? Pentru că
vrem, în baza acelor date, să elaborăm politici de sănătate. Testarea în sine
nu este o politică de sănătate“, mai spune medicul.

Alternativa la testare

Împotriva
consumului trebuie luptat în primul rând cu o politică coerentă în ceea ce
privește prevenția traficului de stupefiante, mai spune medicul psihiatru:
„Aceasta este o politică ce ține mai degrabă de siguranță națională și de
acțiuni specifice procurori/poliție din zona narco“.

Nu trebuie
uitat, mai spune el, nici că majoritatea consumatorilor sunt episodici, consumă
mai ales la vârste tinere, mai ales în grup, și consumă sub presiunea grupului:
„Nu este o curiozitate individuală“.

Expertul aduce
în discuție o posibilă soluție eficientă de control al fenomenului aplicată de
autoritățile canadiene la Toronto, în urmă cu 15 ani. Acestea au verificat
zonele fierbinți din oraș, cunoscute pentru consum și unde se produceau cele
mai multe incidente, au testat și au arestat persoanele intoxicate, depistate
în urma testărilor medico-legale. „Și, prin comparație, aș fi mers pe strategia
asta de tip hot-spot acolo unde se depășește un barem de relevanță, dar cu
servicii integrate. Este de notorietate că utilizatorii de substanțe – cei
dependenți – au ori acces mai greu, ori frecvent și costisitor, ori toate, la
servicii de sănătate. Și că, în general, au o stare de sănătate mai fragilă. Și
atunci, ai nevoie să introduci centre specializate în spitale generale care să
se ocupe de problematica specifică a consumatorului, în loc să le cantonezi
doar în spitalele de psihiatrie sau în marile spitale de urgență. Ai nevoie să
faci de fiecare dată o consiliere consumatorului referitor la conduita lui în
privința substanțelor. Pentru că unii se intoxică accidental, poate că sunt la
început. Singurul loc unde poți să introduci plenar testare este la nivel de
cabinete de medicină de familie, policlinici de specialitate, centre de
permanență, staționare de zi la nivelul spitalelor. Întărește sistemul de
sănătate. Astea sunt politici de sănătate. Nu facem sănătate în școli decât țintit,
pe campanii de creștere a conștiinței. Nu instalând filtre“, este categoric
Diaconu.

Că ne place sau
nu, într-o țară democratică, mai spune acesta, în continuare ai „dreptul“ de a
folosi substanțe ilegale și de a suporta consecințele. „Nu e compatibil cu
democrația să incriminezi drepturi, ci doar fapte. Noi asistăm acum la migrația
fenomenului de redistribuție și consum la persoane din ce în ce mai mici ca
vârstă pentru simplul fapt că s-au înăsprit pedepsele. Și atunci, inclusiv
traficanții sunt la vârste din ce în ce mai mici pentru că și dacă sunt prinși,
ei scapă legilor, vizavi de competență și responsabilitate penală“, atrage
atenția medicul.

Cum a apărut ideea testării în școli

Reamintim că, în weekend,
ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a spus că este analizată posibilitatea
testării antidrog a elevilor de către personal medical, în şcoli, în cazul în
care „manifestă vizibil comportament caracteristic consumului de droguri“. La
rândul lui, premierul Marcel Ciolacu a avansat ideea de a oferi părinţilor
posibilitatea de a-şi testa copiii minori, în ceea ce priveşte consumul de
droguri, prin intermediul medicilor de familie, iar costul analizelor să fie
suportat de către stat. El a făcut aceste declarații sâmbătă, întrebat despre
propunerea testării antidrog a elevilor.

„Haideţi să vedem toate soluţiile
de la specialişti. Cred că ar trebui să creăm un cadru legal unde părinţii să
poată solicita autorităţilor, medicilor de familie, o eventuală testare a
minorului şi statul să acopere aceste cheltuieli. Eu cred că ar fi o abordare
corectă. Dacă eu, părinte, sunt îngrijorat, nu am de unde să ştiu dacă copilul
meu se droghează sau nu, şi atunci apelez la pârghiile create de către statul
român“, a spus Marcel Ciolacu.