Cât de mult contează sexul în relație pentru români. Ce arată faptul că partenerul are apetit sexual scăzut și cum poate fi rezolvată situația

Compatibilitatea și conexiunea sexuală între parteneri este foarte importantă pentru stabilitatea și succesul unei relații, sunt de părere mulți români, dar și specialiștii. Lipsa relațiilor intime poate duce la despărțire, mai ales fiindcă de cele mai multe ori are și cauze sentimentale.

Sexul este o componentă importantă în relația de cuplu. O spun atât bărbații, femeile, cât și specialiștii. Însă, modul în care percepem ideea de viață sexuală împlinită diferă de la un individ la altul. Unii preferă relații sexuale frecvente, alții merg pe principiul „mai rar, dar de calitate”. Specialiștii spun că este importantă compatibilitatea și factorul comun în materie de viziune asupra sexului în cuplu. Atunci când lipsește această viziune comună și compatibilitatea sexuală, multe cupluri ajung în pragul destrămării. Unii se plâng că au ajuns să se simtă nefericiți sau nedoriți din cauza unei vieți sexuale nesatisfăcătoare cu partenera/partenerul și chiar își pun problema despărțirii. 

Dezbatere în social media

Pe rețele sociale este amplu dezbătută problema incompatibilității sexuale în căsnicie.  Unul dintre utilizatorii platformei Reddit a cerut sfaturi privind diferențele de opinie între el și soție privind viața sexuală. Mai precis, acesta reclamă faptul că soția nu-și dorește să facă sex la fel de des cum își dorește el, motiv pentru care a ajuns să se simtă nedorit și își pune problema separării, deși își iubește partenera. Sfaturile oferite sunt diverse. 

Mulți români spun că au trecut sau trec prin experiențe asemănătoare, majoritatea fiind femei.

„Rolul tău în relația sexuală este sa inițiezi, și nu doar cu „vreau sex, hai în pat de ce nu mă vrei și tu?”. Inițiezi cu un gest romantic, cu un compliment, cu pasiune și admirație față de ea, cu un date spontan, cu glume cu gust, cu atingeri ușoare și tandre, tot ce știi tu că îi place ei și apreciază și o stimulează în primul rând mental, apoi fizic”, este sfatul unei femei.

„Mi se pare ca nu înțelegi un lucru și anume ca corpul unei femei nu funcționează fix la fel precum cel al unui bărbat. La un bărbat sănătos fluctuațiile hormonale pe parcursul unei luni sunt minime sau inexistente pe când la o femeie fluctuațiile dintre progesteron/estrogen sunt majore.(…)  Unele femei au inclusiv un sindrom premenstrual foarte accentuat care afectează și din punct de vedere psihic. Cred că dacă ai înțelege aceste lucruri ai înțelege și de ce soția ta nu are același libido ca tine”, adaugă o altă româncă, pe Reddit. 

„Absența vieții sexuale reflectă tensiuni emoționale”

Specialiștii spun că dispariția conectării sexuale poate fi un motiv de separare între parteneri, doar că de multe ori lipsa dorinței indică, de fapt, tensiuni emoționale și probleme de natură afectivă în cuplu. „Dispariția conectării sexuale poate deveni un motiv legitim de
separare, însă rareori este vorba doar despre lipsa actului sexual. De cele mai
multe ori, absența vieții sexuale reflectă tensiuni emoționale mai profunde:
resentimente acumulate, distanță afectivă, lipsa siguranței sau sentimentul de
a nu mai fi ales de celălalt. Diferențele de dorință sexuală sunt frecvente și,
atunci când nu sunt discutate, pot transforma apropierea fizică într-o sursă de
frustrare și respingere.
De multe ori, deteriorarea vieții sexuale este rezultatul tensiunilor din
relație, nu cauza lor. Conflictele nerezolvate și lipsa comunicării pot eroda
treptat dorința. Atunci când intimitatea lipsește pe termen lung și devine o
sursă constantă de suferință, separarea poate fi o formă de respect față de
sine și față de celălalt”, precizează Amalia Cojocaru, psihoterapeut cu formare în terapie
cognitiv-comportamentală și Schema Therapy, specialistă în teme precum
atașamentul, intimitatea și relațiile de cuplu.

Specialista adaugă faptul că nu frecvența actelor sexuale în cuplu este importantă, ci calitatea experienței. Scăderea libidoului cu timpul, adaugă aceasta, este normală, însă când interesul pentru relații sexuale dispare aproape complet indică, de fapt, probleme afective.

„Compatibilitatea
sexuală contează, mai ales atunci când a existat la începutul relației și
dispare ulterior. Este normal ca libidoul să se mai atenueze în timp, pe măsură
ce rutina se instalează. Însă când interesul pentru intimitate dispare aproape
complet sau devine o sursă constantă de tensiune, acest lucru indică adesea
probleme mai profunde în relație.
Studiile arată că nu frecvența actelor sexuale este decisivă pentru satisfacția
de cuplu, ci calitatea experienței. Un studiu publicat în International Journal of Environmental Research
and Public Health (2023) arată că satisfacția sexuală este unul
dintre cei mai importanți predictori ai satisfacției relaționale, alături de
apropierea emoțională și durata relației”, adaugă Amalia Cojocaru.

Problemele pot fi rezolvate însă prin recunoașterea acestora și abordarea lor terapeutică, cu ajutorul specialiștilor.

„Există mai multe paradigme psihoterapeutice care pot ajuta semnificativ
în acest tip de dificultăți. Abordările eficiente sunt cele care nu tratează
viața intimă ca pe o problemă izolată, ci o leagă de rănile emoționale, de
tiparele relaționale formate timpuriu și de felul în care partenerii se
activează reciproc în prezent.
De exemplu, în Schema Therapy, blocajele din intimitate apar frecvent atunci
când sunt activate scheme precum respingerea, abandonul sau sentimentul de
insuficiență. În aceste momente, reacțiile nu mai țin de relația actuală, ci de
experiențe emoționale mai vechi, iar apropierea poate fi trăită ca presiune sau
amenințare. Când el „n-a dus gunoiul”, pentru ea mesajul devine „nu contez”.
Când ea îl critică sau nu îl înțelege, pentru el mesajul poate fi „nu sunt
suficient”.  În acest context, corpul intră în apărare, nu în conectare, iar
atingerea poate fi resimțită ca iritantă sau ca o simplă gâdilare, nu ca ceva
plăcut, așa cum era la început. Psihoterapia ajută cuplul să înțeleagă aceste
mecanisme și să reconstruiască siguranța emoțională, fără vinovăție și fără
presiune”, conchide Amalia Cojocaru.