Contestate de unele voci, adăposturile construite de
Ministerul Apărării Naționale (MApN) la Plauru, în județul Tulcea, pentru a
adăposti oamenii în eventualitatea în care drone rusești rătăcite cad la noi,
sunt construite cu respectarea tuturor normelor în domeniu, au declarat surse
militare.

Mai exact, adăposturile sunt construite după
normativul pentru Fortificaţii de campanie al MApN, din cadre prefabricate din
beton armat tip P2, combinate cu amenajări suplimentare executate la locul
instalării. Pentru consolidarea construcției, cu dimensiunile 9,6 m lungime, 2
m lățime (la interior) și 1,5 m înălțime (la interior), se putea opta pentru
acoperirea acesteia cu un strat de circa un metru de pământ compactat, dar militarii
au optat pentru o metodă mai sigură și au utilizat saci de pământ care oferă o
protecție mai bună împotriva schijelor.

În plus, la capetele construcției s-au montat
protecții, adică niște șicane de beton în unghi de 45 de grade consolidate și
ele cu saci de pământ. Acestea au rolul de a-i apăra pe cei din adăpost de un
eventual șoc lateral, acolo unde se află și căile de acces.

Folosite și în Afganistan

Conform normelor militare, aceste adăposturi asigură
protecția împotriva schijelor, fragmentelor și a undei de șoc generate de
prăbușirea în proximitatea structurii a unei drone, chiar și în cazul în care
aceasta poartă încărcătură de luptă (adică în jur de 40 de kilograme de TNT)
care detonează la impactul cu solul.

De altfel, pe acest tip de adăpost s-au bazat și
militarii români din unitățile de „Protecția Forței” implicate în conflictul din Afganistan. „Sunt prefabricate din beton în formă
de U, sunt montate pe pământ. Asemenea adăposturi am folosit cu succes în
Afganistan, timp de 25 de ani, cât Armata Română a fost prezentă acolo”, a spus,
conform b1tv.ro, generalul (r) Marius Crăciun, fost comandant al Forţelor
pentru Operaţiuni Speciale (FOS) şi doctor în ştiinţe militare.

Apoi, în spațiul public s-a reproșat faptul că
militarii au construit adăpostul suprateran când majoritatea obiectivelor de
acest fel sunt subterane pentru o mai bună protecție. Aceleași surse militare
au declarat că o construcție subterană în zonă este imposibil de realizat
deoarece, fiind în Delta Dunării, pânza de apă freatică este la o adâncime de numai
1,5 metri.