Ce a arătat prima dezbatere națională pe marginea reformei din învățământ. Specialist:„A fost clipa adevărului incomod”| ANALIZǍ

Prima dezbatere națională pe marginea reformei din învățământul liceal, care a avut loc ieri, la Universitatea Politehnică din București, este o premieră în învățământul românesc. Am asistat la un moment istoric, un moment în care ministrul David a adunat în jurul mesei, pe lângă consilieri și secretari de stat, profesori, părinți, elevi, studenți, reprezentanți ai societății civile, oameni care, pentru prima dată, au fost lăsați să-și exprime părerea, să vină cu idei și să contribuie la marea schimbare de paradigmă. Marian Staș, expert în educație, a analizat pentru „Adevărul” evenimentul, punctând câteva aspecte. 

Reforma în Educație, sub auspiciile unei frici nejustificate

Procesul de reformare a sistemului educațional liceal s-a declanșat, însă rezistența la schimbare – de altfel ca la orice altă schimbare majoră, indiferent de domeniu – este teribilă. „Reacția covârșitoare a celor prezenți în sală, la dezbatere, a fost tipică modelului curbei schimbării”, explică Marian Staș. „Oamenii s-au aflat în primele două faze: cea de negare și cea de furie. Adică refuzul de a citi rațional oferta. Lumea, de fapt, nu vrea, nu știe, nu poate să citească și să înțeleagă. Vor urma, cel mai probabil, acele momente copleșitoare, apoi faza de pilotare a ideilor nou-propuse și, în final, vom asista la faza de trecere a realității în noua cultură organizațională”, continuă specialistul. 

Transformarea este una uriașă, zguduie din temelii întregul sistem, aproape se taie în carne vie. Drumul bătătorit timp de 35 de ani cu principii, idei, teorii învechite, prăfuite și anoste cotește brusc, violent, spre o Educație de secol XXI:„Ieri am asistat la momentul adevărurilor incomode. Și cel mai important dintre ele a fost cel materializat prin manifestarea a peste 90% din intervenții centrate pe numărul de ore”.

Marian Staș se referă la faptul că mai toate criticile aduse proiectului pus în dezbatere țintesc o singură și mare problemă: orele pe care profesorii le-ar pierde odată cu eliminarea (de fapt este vorba doar despre o reorganizare) Istoriei, Geografiei și Limbii Latine. Iar această frică nejustificată nu este nici măcar asumată direct, fățiș, ci este mascată de grija dascălilor în ceea ce privește viitoare hibe din educația elevilor. „Vezi, Doamne, că dacă nu fac nu știu ce materie o să le fie rău și nu o să le fie bine. Asta este doar ipocrizie. De parcă până acum le-a fost minunat. Părerea mea este că această frică ocupă cel puțin 80% din mentalul oamenilor din sistem, profesori, sindicaliști, nu contează”, consideră Marian Staș.

Specialist: „Profesorii își pot recupera orele, dar trebuie să muncească în plus”

Sistemul se clatină, își pierde din statut, însǎ, pe de altă parte, copiii par a fi la putere prin deciziile lor, prin libertățile care, mai nou, li se oferă: „Puțini, foarte puțini sunt profesorii care chiar urmăresc binele elevilor. Restul, toți ceilalți nu se gândesc decât la ei, deși se bat toți cu pumnul în piept că nevoile elevului ar trebui să primeze”. 

Expertul consideră că, dimpotrivă, planurile-cadru puse în dezbatere sunt croite în așa fel încât profesorii să aibă în continuare norme și salarii: „Încă un adevăr incomod pe care nimeni nu dorește să-l spună se referă la conceptul de extindere a normelor didactice. Practic, un profesor care și-ar pierde niște ore la catedră le-ar putea completa cu alte ore în care să practice activități nedidactice. O spune clar legea 185 din 2020”. 

Deci, cu alte cuvinte, niciun profesor n-are cum să rămână pe drumuri pe motiv că nu mai are ore: „Iar asta pentru că norma permite și altceva. De pildă, consiliere de carieră pentru copii, tutorat și mentorat pentru profesori debutanți, scriere de proiecte, activități de consiliere etc. Sunt o seamă întreagă de activități care pot fi incluse în normă, calculate la vechime și salariu. Sigur, dacă suntem puturoși și indolenți atunci strigăm că drobul de sare este prea mare”. 

Potrivit legii, norma didactică de predare cuprinde activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, activități de pregătire pentru evaluări și examene naționale, activități pentru obținerea performanței educaționale, activități de învățare remedială, 2-4 ore pentru activitate de mentorat. Prin urmare, cine se plânge că și-ar pierde orele se află într-o gravă eroare. 

Revenind la dezbaterea orarului pentru elevii de liceu, expertul considerǎ cǎ majoritatea participanțiilor la discuții nu au exprimat o viziune largǎ, limitându-se la tema numărului de ore din anumite materii ce ar urma sǎ fie studiate de elevi. 

Marian Staș, expert în Educație. Arhivă

Absența ministrului la dezbateri, un boicot al sindicatelor 

Marian Staș apreciază faptul că dezbaterea a avut, totuși, loc, în contextul în care se pusese problema anulării întâlnirii în lumina evenimentelor politice – demisia președintelui Iohannis. 

Expertul a comentat și absența ministrului David de la dezbatere, precizând că sindicatele care i-au solicitat o întâlnire la Guvern, exact în timpul evenimentului, nu au procedat corect: „Acesta a fost unul dintre pericole și anume de a boicota evenimentul. Nu am înțeles solicitarea sindicatelor”. Pe de altă parte, nu este de înțeles nici motivul pentru care ministrul a dat curs unei astfel de solicitări, într-o astfel de zi, într-un astfel de moment: „Din punctul meu de vedere, a fost o talpă neelegantă și contraproductivă a sindicatelor”. Pe de altă parte, continuă Marian Staș, ministrul, așa cum a și promis că va face pe parcursul mandatului său, a recurs la un proces implicit de delegare: „Toată lumea vrea întâlniri cu ministrul! Nu se poate! Să nu uităm, totuși, că în sală au fost Bogdan Cristescu, secretar de stat, și Gabi Vrânceanu, șef serviciu Curriculum – cele mai potrivite persoane care să participe la această dezbatere”.

În concluzie, Marian Staş susține cǎ cele mai importante lucruri pe care trebuie să le reținem sunt următoarele: o mare bilă albă este faptul că dezbaterea a avut loc așa cum fusese planificată, iar oamenii cei mai relevanți tehnic au fost prezenți și au moderat discuțiile. O bilă neagră este însă, în viziunea expertului, ipocrizia multor profesori care, guvernați de frici nejustificate, își ascund teama și frustrarea scoțând la înaintare educația „știrbită” a elevilor care nu ar mai învăța Istorie, Geografie și Latină: „Ce avem de făcut este să conducem conversația mai departe, să educăm oamenii, să-i facem să vadă că lucrurile sunt, de fapt, cu totul altele, să le arătăm soluțiile posibile”.

Ce înseamnă gândirea „Out of the box”

Expertul consideră că, în acest context, al unei astfel de rezistențe la schimbare sistemice, endemice, două lucruri sunt de făcut: „Timpul unei singure oferte, al unui singur plan cadru e depășit. În momentul de față, nici o ofertă de plan-cadru, oricât de deșteaptă ar fi, n-ar putea să satisfacă masa asta de sute de mii de oameni și de milioane de copii. Pentru că fiecare pare că vrea altceva”.

Ce ar fi de făcut pentru a împăca și capra și varza? Echipa Ministrului Educației ar putea veni cu trei variante de plan-cadru: una conservatoare, una medie și una curajoasă. „Iar această variantă să vizeze 95% dintre școlile din sistem. Iar pentru restul de 5%, adică pentru cei curajoși și deschiși, care vor să facă lucruri mărețe, să existe posibilitatea pilotării. Să crească numărul de școli pilot care să înceapă să-și construiască propriile dosare curriculare. Putem să facem și altfel. Out of the box. Și în momentul acesta se acoperă toată paleta de nevoi și de nemulțumiri. Iar mingea rămâne în terenul școlilor”, a mai precizat Marian Staș.