Ce reprezintă ținta 95-95-95, de atins până în 2030. „O criză istorică de finanțare amenință să anuleze decenii de progrese”

O afecțiune care a ucis până acum pe glob 44,1 milioane de oameni riscă să redevină o amenințare, anulându-se decenii de progrese. În România, numărul de decese produse în intervalul 1985-2024 a trecut de 8.700.

Cu toate că OMS, Fondul Global și UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA) și-au propus să pună capăt pandemiei de HIV până în 2030, virusul imunodeficienței umane rămâne o problemă majoră de sănătate publică, iar criza de finanțare declanșată în ultima perioadă poate agrava lucrurile. Transmiterea virusului continuă în toate țările din lume, ce s-a schimbat în decenii de luptă pentru accesul la diagnosticare, tratament și îngrijire al bolnavilor cu HIV fiind că infecția a devenit o afecțiune cronică gestionabilă, care le permite persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viață lungă, cu o calitate bună a vieții.

Pentru atingerea obiectivului global de a pune capăt pandemiei de HIV ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030, comunitatea internațională, sub coordonarea Organizației Mondiale a Sănătății și UNAIDS, a restabilit repere clare pentru anul 2025, cunoscute sub denumirea de țintele 95-95-95, arată Institutul Național de Sănătate Publică, pe site-ul propriu.

Ce înseamnă 95-95-95? Se dorește ca 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV să fie diagnosticate, 95% dintre acestea să aibă acces la tratament antiretroviral, iar 95% dintre persoanele aflate în tratament să atingă suprimarea încărcăturii virale.

Peste 40 milioane de oameni cu HIV la finele anului trecutul

„La sfârșitul anului 2024, se estima că 40,8 milioane de persoane erau infectate cu HIV, dintre care 65% se aflau în regiunea africană a OMS. În anul 2024, aproximativ 630.000 de persoane au murit din cauze legate de HIV și aproximativ 1,3 milioane de persoane au contractat HIV. Deși progresele medicale au făcut posibil ca HIV să fie o afecțiune controlabilă, iar tratamentul modern să permită o viață normală, barierele persistente – precum discriminarea, accesul inegal la servicii medicale și lipsa informațiilor corecte – continuă să afecteze răspunsul global la această epidemie”, subliniază reprezentanții INSP.

Progresele înregistrate la nivel mondial au corespondent și în România, unde în ultimii 30 de ani s-au  îmbunătățit constant diagnosticarea, tratamentul și prevenția. Accesul gratuit la terapiile antiretrovirale, extinderea testării și îmbunătățirea serviciilor comunitare contribuie la o calitate mai bună a vieții pentru persoanele care trăiesc cu HIV, în schimb și la noi în țară sunt probleme legate de stigmatizare, educație și acces echitabil la servicii de sănătate.

HIV-SIDA în România, în cifre

INSP a prezentat cifrele privind pacienții HIV/SIDA, furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA al Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, iar conform acestora, la 31 decembrie 2024, numărul pacienților cu HIV/SIDA în viață era de 18.768.

În anul 2024 au fost depistate 810 persoane și tot în acest an s-au înregistrat 193 de decese.

În aproape 40 de ani de când există date că s-au produs infectări cu HIV în țara noastră, s-au înregistrat cumulat 28.793 cazuri de HIV/SIDA. Dintre acestea, cazurile de HIV din perioada 1992-2024 sunt 9.912, în timp ce totalul cazurilor SIDA (cumulativ 1985-2024) ajunsese la 18.881.

În perioada 1985-2024, în România s-au înregistrat 8.749 de decese, iar la 31 decembrie 2024 numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-expunere era de 16.464.

Cum se transmite HIV în România

Dacă în primii ani de după căderea comunismului specialiștii vorbesc de o infectare produsă în legătură cu sistemul de sănătate, 35 de ani mai târziu căile principale de transmitere la noile cazuri, în România, sunt repartizate astfel: sex neprotejat heterosexual (59,38% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaților care fac sex cu alți bărbați (30,49% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (5,18% din cazuri).

1 decembrie, Ziua de Mondială Împotriva SIDA, a venit în 2025 cu un mesaj care pune accent pe responsabilitatea comună.

„Tema ediției din acest an evidențiază rolul critic al fiecărui actor din societate – instituții publice, profesioniști din sănătate, organizații non-guvernamentale, comunitate și mass-media. Potrivit celui mai recent raport al Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS), o criză istorică de finanțare amenință să anuleze decenii de progrese, dacă nu vor fi implementate schimbări radicale în mecanismele de finanțare a programelor dedicate HIV”, atrage atenția INSP.

Reducerile bruște și pe scară largă ale finanțării din partea finanțatorilor internaționali asupra țărilor cele mai afectate de HIV pot compromite lupta de eradicare a epidemiei, iar asta într-un moment în care specialiștii au pus la dispoziție un nou medicament recomandat de OMS pentru a proteja persoanele expuse riscului de HIV. Este vorba de un medicament injectabil, care oferă protecție la infectare timp de 6 luni.

„Țările trebuie să facă schimbări radicale în programele și finanțarea legate de HIV. Răspunsul global la HIV nu se poate baza doar pe resurse interne. Comunitatea internațională trebuie să se unească pentru a acoperi deficitul de finanțare, pentru a sprijini țările să elimine lacunele rămase în serviciile de prevenție și tratament HIV, pentru a elimina barierele legale și sociale și pentru a împuternici comunitățile să meargă înainte”, mai subliniază INSP, în articolul de pe site-ul propriu.

Dacă la nivel mondial obiectivul pentru 2030 este eradicarea pandemiei de HIV ca problemă de sănătate publică, obiectivul României, conform Strategiei Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a infecției HIV.