Ce spune tradiția: când se împodobește, de fapt, bradul de Crăciun

Una din cele
mai iubite datini de Crăciun este împodobirea bradului. Este
un moment special pentru toată familia.

Potrivit tradiției, bradul se împodobește în seara de
Ajun, pe 24 decembrie. A doua zi, pe 25 decembrie, copiii vor găsi sub
brad cadourile lăsate de Moș Crăciun.

Pe lângă luminițe sau
globuri colorate, în vârful bradului trebuie să fie atașată o stea,
reprezentând steaua care i-a condus pe magi până la pruncul Iisus.

Obiceiul de a împodobi
bradul de Crăciun are origini vechi și se leagă de anumite perioade istorice.

Bradul este considerat
un pom al vieții, datorită faptului că rămâne verde chiar și în timpul
iernii, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, cel veșnic viu.

Se crede că acest obicei are rădăcini în tradițiile
păgâne. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru
prima dată la popoarele germanice, care obișnuiau să aducă în casele lor
ramuri verzi, pentru a marca reînvierea naturii și pentru a aduce speranță în
timpul iernii.

Odată
cu trecerea timpului, brazii de Crăciun erau împodobiți cu fructe, nuci,
biscuiți și ghirlande din hârtie sau materiale textile.

Obiceiul
de a împodobi bradul a devenit mai popular în Europa abia în secolul al
XIX-lea, în special datorită influenței Reginei Victoria a Marii Britanii și a
soțului ei, Prințul Albert, originar din Germania.

O
ilustrație celebră a familiei regale, în care apare un brad de Crăciun decorat,
a contribuit la popularizarea obiceiului în rândul clasei mijlocii și
superioare.

În
România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată la Palatul
Domnesc al Regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866.

Primul brad de Crăciun împodobit în România

Impresionată de
frumusețea bradului împodobit, boierimea bucureșteană a vremii a preluat acest
obicei, care, ulterior, s-a extins în întreaga țară și s-a păstrat până astăzi.

Tradiție păstrată și pe front

Chiar şi când moartea pândea la tot pasul,
iar aerul mirosea a praf de puşcă, militarii români au respectat sărbătorile de
iarnă sau Paştele.

Militarii Batalionului 3 Vânători de Munte şi-au petrecut
Crăciunul în anul 1941 departe de casă, undeva în zona Sevastopolului. Când
focul înceta, soldaţii au făcut un pom de Crăciun din proiectile ruseşti, pe
care l-au ornat cu grenade şi cartuşe. Apoi s-au fotografiat în jurul
copacului, aşa cum obişnuiau în vremuri de pace. Imaginea face parte din arhiva
lui Vasile Scârneci, comandantului batalionului 3 Vânători de Munte din Braşov,
şi a fost publicată de Retromil.ro.

Istoricul Alesandru Duţu citează arhivele militare unde sunt
consemnate informaţii despre Crăciunul din tranşee: „În 1941, Naşterea Domnului
a fost întâmpinată de ostaşii Batalionului 3 Vânători de Munte, pe frontul de
la Sevastopol, după datinile strămoşeşti, făcând un Pom de Crăciun din
proiectile ruseşti, cu un brăduleţ ornat cu grenade, cartuşe etc. şi acoperit
de zăpada ce începea să acopere deja plaiurile“.

Brad făcut dn proiectile şi cartuşe FOTO retromil.ro

De altfel, povestirile soldaţilor şi ofiţerilor sunt pline de
momente de sărbătoare în perioada 1941-1944.

În 1942, Crăciunul a fost sărbătorit de sublocotenentul (r.)
Gheorghe Şuşanu din Divizia 2 munte în centrul Caucazului, în satul Lesken:
,,Aseară am ascultat la radio colindele şi cântecele divine care anunţă
naşterea Domnului şi sufletul ni s-a umplut de durere, încât pe unii dintre noi
i-au trecut lacrimile. În acorduri duioase de cântec, sufletul, gândul şi dorul
nostru zboară către ţara noastră, unde am lăsat tot ce este mai scump pe lume
şi pentru care noi pătimim şi murim pe pământurile Rusiei” .