Acum, după şapte săptămâni de război la care Rusia şi Occidentul se aşteptau să dureze doar câteva zile, ucrainenii rezistă. Ei i-au forţat pe ruşi să se retragă umilitor din nordul ţării şi au blocat sau inversat avansurile ruseşti pe majoritatea celorlalte fronturi.
Pe măsură ce Rusia îşi reorientează energiile spre capturarea regiunii de est a Ucrainei, întrebarea crucială va fi dacă armata sa poate remedia greşelile atacului timpuriu. Iată nouă dintre cele mai importante greşeli făcute de ruşi şi identificate de experţii militari.
1. I-a subestimat pe ucraineni
Cea mai mare greşeală dintre toate a fost aceea de a subestima atât voinţa, cât şi capacitatea ucrainenilor de a rezista. Rusia plănuise o victorie rapidă şi uşoară, aşteptând ca trupele sale să fie salutate ca eliberatori. În schimb, ucrainenii au ripostat feroce, ajutaţi de armele din Occident.
Şi nu doar armata a ripostat. De asemenea, civilii obişnuiţi au preluat iniţiativa de a contracara progresele ruseşti, cum ar fi cei din oraşul agricol Voznesensk care au pus mâna pe puşti de vânătoare şi au ripostat cu ce au găsit la îndemână pentru a ajuta la oprirea soldaţilor ruşi de-a lungul coastei de sud.
Multe dintre eşecurile pe care le-a încasat Rusia au provenit din această greşeală de calcul iniţială – dar nu toate.
2. Nu şi-a pregătit trupele
Mărturiile soldaţilor ruşi capturaţi sugerează că trupelor nu li s-a spus că vor invada Ucraina. Unii au povestit că li s-a spus că participă la un exerciţiu militar, alţii că vor fi trimişi doar în regiunea de est, Donbas. Asta însemna că ei nu erau pregătiţi din punct de vedere psihologic pentru a fi împuşcaţi şi aruncaţi în aer, aşa cum s-a întâmplat aproape instantaneu, ceea ce a afectat imediat moralul trupelor, a remarcat Jack Watling de la Royal United Services Institute din Londra.
Enormitatea pierderilor suferite ulterior de Rusia nu a făcut decât să exacerbeze moralul scăzut, a spus el. NATO a stabilit numărul ruşilor morţi în lupte la 15.000, în urmă cu peste două săptămâni, mai mult decât în războiul din urmă cu un deceniu al Uniunii Sovietice din Afganistan. Oficialii ucraineni spun că au strâns 7.000 de cadavre ale ruşilor de pe câmpul de luptă, deşi Rusia susţine că a pierdut doar 1.351 de soldaţi.
3, Invazie fără provizii suficiente
Unităţile ruseşti păreau complet nepregătite pentru condiţiile şi circumstanţele pe care le-au întâlnit. Unităţile care se aşteptau să ajungă fără lupte în Kiev şi în alte oraşe au adus provizii pentru doar două săptămâni, şi acestea s-au terminat rapid. Au apărut rapid videoclipuri cu soldaţi ruşi blocaţi pe marginea drumurilor lângă vehiculele lor, deoarece nu aveau combustibil şi soldaţi înfometaţi jefuind magazine şi furând găini.
În mod surprinzător, acelor trupe le lipseau, de asemenea, unele dintre instrumentele cheie ale războiului modern, cum ar fi echipamentul de vedere pe timp de noapte, a spus John Spencer, care conduce programul de Studii de Război Urban la Madison Policy Forum. Ucrainenii au astfel de echipamente şi au reuşit să atace noaptea, lansând atacuri şi ambuscade sub acoperirea întunericului împotriva unui inamic care nu-i putea vedea.
S-ar putea ca Rusia să nu aibă suficiente arme pentru a echipa toate forţele pe care le trimite în luptă. Unii soldaţi nou recrutaţi pe frontul de est au primit puşti dezvoltate în secolul al XIX-lea şi scoase din producţie de zeci de ani, potrivit martorilor citaţi de Reuters.
4. Logistică slabă
Experţii militari descriu un eşec logistic masiv: când trupele au rămas fără alimente şi alte provizii după ce planul iniţial a mers prost, superiorii lor nu aveau planuri de reaprovizionare. Tancurile s-au blocat, iar camioanele prost întreţinute care au fost trimise apoi şi-au pierdut cauciucurile s-au stricat, contribuind la celebrul blocaj de trafic de 60 de kilometri.
„Amatorii vorbesc despre strategie, profesioniştii vorbesc despre logistică” este un clişeu des repetat în cercurile militare – şi unul de care ruşii par să nu fi ţinut cont.
5. Eşec în eliminarea apărării antiaeriene a Ucrainei
Experţii militari se aşteptau ca atacurile aeriene masive ale ruşilor să elimine sistemele, bazele şi avioanele ucrainene de apărare aeriană înainte ca trupele să treacă peste graniţă. În schimb, trupele au intervenit fără sprijin aerian.
Poate că acest lucru poate fi explicat şi prin calculul greşit iniţial al comandanţilor că ar întâmpina o rezistenţă redusă. Dar îi derutează pe observatorii militari că forţele aeriene ucrainene încă zboară, după şapte săptămâni.
6. Atac pe prea multe fronturi
Cea mai mare forţă adunată în Europa de la al Doilea Război Mondial s-a dovedit prea mică pentru a lupta – ca să nu mai vorbim de a menţine – vastul arc de teritoriu pe care Rusia a încercat să-l cuprindă. Invazia iniţială a fost lansată pe patru fronturi: nord spre Kiev; nord-est spre Harkov; Est şi sud de peninsula Crimeea.
Odată ce primul atac a întâmpinat rezistenţă, trupele s-au trezit întinse de-a lungul graniţelor, întinzând linii de aprovizionare deja inadecvate. Conform regulii „raportului de forţă” folosită de tacticienii militari, o forţă invadatoare are nevoie de 20 de soldaţi pentru fiecare 1.000 de oameni din populaţia unei ţări. Pentru o ţară de dimensiunea Ucrainei, acest calcul înseamnă 880.000 de soldaţi, susţine Michael Clarke, profesor invitat la departamentul de studii de război de la King’s College din Londra, pentru Times of London. Statele Unite au invadat Irakul cu un raport de forţă de 7 la 1000, înfruntând o armată mult mai puţin capabilă decât cea a Ucrainei. Rusia a invadat Ucraina cu un raport de forţă de 4 la 1000.
7. Utilizarea comunicaţiilor nesecurizate
În mod uimitor, ruşii s-au angajat într-un război major folosind telefoane mobile şi staţii radio vechi pentru a comunica. Ucrainenii au putut să intercepteze mesaje şi să afle mişcările ruşilor pe câmpul de luptă şi le prindă în ambuscade. Cel puţin unii dintre cei şapte generali ucişi pe câmpul de luptă au murit pentru că ucrainenii au interceptat mesaje despre locaţiile lor, potrivit unui oficial occidental care a vorbit sub condiţia anonimatului. Comunicaţiile militare ruseşti sunt atât de accesibile, încât radioamatorii pasionaţi le-au ascultat şi le-au transmis în flux.
8. Fără linii clare de comandă
Armata extrem de centralizată a Rusiei nu dă putere trupelor din teren să ia decizii sau să emită ordine, spun experţii. Trupele care s-au confruntat rapid cu dificultăţi nu au putut să se adapteze rapid la noile lor circumstanţe, deoarece au trebuit să aştepte ordine de la superiori din Moscova, pe linii nesecurizate. Spre deosebire de SUA şi alte armate occidentale, armata rusă nu are subofiţeri. Trupele sunt lăsate să se frământe când ordinele iniţiale nu se execută, a declarat pentru CNN general locotenentul în retragere Mark Hertling, un fost comandant al armatei americane în Europa.
9. Fără un plan B
În mod clar, ruşii nu erau pregătiţi pentru un scenariu în care întâmpinau rezistenţă. Când au simţit asta pe pielea lor, se pare că nu făcuseră niciun plan de rezervă. În schimb, trupele au mers înainte aşa cum s-a ordonat iniţial, căzând în ambuscade şi fiind ucise în mod constant de ucraineni. Convoaiele blindate au fost trimise fără sprijin de infanterie, făcându-le ţinte uşoare pentru ucrainenii înarmaţi cu arme antitanc portabile, cum ar fi Javelin furnizate de SUA.
În general, întregul plan a fost prost conceput de la început, de la dimensiunea forţei până la pregătirea acesteia şi capacitatea sa de a se adapta la circumstanţe în schimbare, spun experţii militari. „Incompetenţa în planificare, comandă, control şi comunicare a fost uluitoare”, a spus Hertling într-un tweet.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
