Controversata lege a avertizorului de integritate, la decizia lui Klaus Iohahnis. Kovesi intervine şi critică proiectul

Parlamentul a votat, pe 29 iunie, proiectul de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Forma care a trecut de Camera Deputaţilor a fost criticată în spaţiul public, în special de ONG-uri, pe motiv că ar descuraja semnalarea actelor de corupţie şi că ar limita de fapt drepturile avertizorilor. 

Camera a eliminat posibilitatea raportării anonime şi a introdus condiţia de a divulga public informaţii doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern şi extern, deşi directiva europeană nu prevedea aceste lucruri.

Mai exact, în ceea ce priveşte anonimatul, directiva preciza că nu „afectează dreptul statelor membre de a decide dacă entităţile (…) sunt obligate să accepte raportări anonime”, însă forma care a trecut de Senat iniţial prevedea că acele raportări care nu cuprind numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public vor fi examinate şi se vor soluţiona în măsura în care conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii. În schimb, forma adoptată de Cameră arată că „raportarea va cuprinde în mod obligatoriu nume, pronume, date de contact şi semnătura avertizorului în interes public”.

Totodată, Camera a eliminat principiul bunei-credinţe a avertizorului în interes public şi arată că unităţile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor directivei europene.

Potrivit Europa Liberă, mai multe asociaţii şi avertizori de integritate au acuzat că directiva nu a fost transpusă întocmai în legislaţia românească şi susţin că, potrivit actualei forme a legii, avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie. Şi Opoziţia a criticat proiectul de lege privind protecţia avertizorilor. USR a depus, joi, o informare adresată vicepreşedintei Comisiei Europene Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, precizând că actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR „a măcelărit legea de protejare a avertizorilor de integritate”. 

Kovesi, cu ochii pe legea avertizorilor

„Avertizorii sunt o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile de anchetă şi de urmărire publică. Transpunerea corectă şi implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecţia avertizorilor) are, prin urmare, o relevanţă operaţională directă pentru Parchetul European. Dacă avertizorii nu sunt protejaţi, atunci depistarea infracţiunilor este limitată. Dacă nu depistezi, nu poţi investiga şi urmări penal”, a transmis Parchetul European, printr-un comunicat. 

 

Astfel, sursa citată arată că Laura Codruţa Kovesi a analizat legea adoptată de Camera Deputaţilor, pe 29 iunie 2022, pentru a vedea dacă unele prevederi sunt contrare directivei şi dacă reprezintă un pas înapoi în ceea ce priveşte nivelul actual de protecţie oferit avertizorilor de integritate, stabilit în legislaţia naţională din 2004. Şefa Parchetului European arată că proiectul de lege adoptat de parlamentarii români ar putea descuraja de fapt potenţialii avertizori.

 

„Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea descuraja potenţialii avertizori din România şi să afecteze negativ nivelul de detectare a fraudei la nivelul UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent, asigurând buna funcţionare a serviciilor de anchetă şi de urmărire publică în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupţie sau alte încălcări ale dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecţia intereselor financiare ale UE”, se arată în comunicatul citat.