Creşterea costului cu traiul zilnic, principalul motiv de îngrijorare al generaţiilor Millennials şi Z

Aceste perspective îi determină să fie mai prudenţi în privinţa locului de muncă, astfel că ponderea celor care vor să rămână în aceeaşi companie mai mult de cinci ani a crescut în ultimul an de la 32% la 41% în cazul Millennials, şi de la 21% la 42% în rândurile Generaţiei Z, în timp ce numărul celor care vor să plece mai devreme de doi ani a scăzut de la 44% la 28%, respectiv de la 39% la 29%. 

 

La nivel global, tinerii sunt mai optimişti decât cei din România. Proporţia celor din Generaţia Z care se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei economice s-a redus de la 41% la 37% la nivel global, iar în cazul Millennials, de la 43% la 37%. În privinţa deteriorării contextului sociopolitic, percepţia este stabilă, media globală înregistrând o uşoară scădere, de la 40% la 39% (Gen Z) şi de la 41% la 39% (Millennials).

 

Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieţii de zi cu zi (51% dintre Millennials şi 32% dintre cei din Generaţia Z). Cu toate acestea, tinerii români spun că îşi pot susţine fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials şi 57% din Generaţia Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%). Reprezentanţii Generaţiei Z din România sunt optimişti şi cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46% dintre

 

Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41% în ambele cazuri. 

 

Pe de altă parte, proporţia românilor care sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului s-a redus faţă de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials, la 34%, şi cu trei puncte procentuale, la 48%, pentru Generaţia Z. 

 

Motivele care stau la baza alegerii angajatorului diferă de la o generaţie la alta. Pentru Millennials, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională şi viaţa personală (44%) şi oportunităţile de dezvoltare (37%), iar cei din Generaţia Z sunt mai interesaţi de salariu şi alte beneficii financiare (31%) şi de flexibilitatea programului de lucru (28%). 

 

În prezent, românii Millennials lucrează preponderent la birou (66%), în timp ce 24% activează în sistem hibrid şi doar 6% la distanţă, iar 47% dintre cei din Generaţia Z îşi desfăşoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou şi 22% la distanţă. Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) şi doar 22% de la birou, iar cei din Generaţia Z – 67% hibrid şi 12% la birou. 

 

Schimbările climatice reprezintă, de asemenea, o preocupare pentru tinerii români, astfel că aceştia fac eforturi pentru a proteja mediul (88% dintre Millennials şi 92% din cei din Generaţia Z). Însă foarte puţini sunt de părere că marile companii iau măsuri pentru a combate schimbările climatice (12%, respectiv 22%), iar în cazul guvernelor, proporţia este şi mai redusă (9%, respectiv 7%). 

 

Studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, ajuns la ediţia a 11-a, a fost efectuat în rândul a peste 14.800 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 8.400 exponenţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2003) din 46 de ţări din întreaga lume.