Cum arată cel mai impozant pod construit la ordinul domnitorului Ștefan cel Mare. Încă există și intră în restaurare FOTO

O asociație din
Transilvania a început în toamna anului trecut lucrări de restaurare a podului
construit la ordinul lui Ștefan cel Mare, în 1495, în  satul Negoiești, din comuna băcăuană care
poartă numele domnitorului.

În apropiere, la Borzești, locul unde s-a născut și
a copilărit domnitorul moldovean, este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
ctitorită acesta în 1494.

Podul de piatră
al lui Ştefan cel Mare este monument istoric clasificat A- de valoare națională
sau universală. Mai există un pod, mult mai mic ca dimensiune, din aceeași
perioadă, tot monument de patrimoniu, clasificat B (de valoare pentru
patrimoniul cultural local) în județul Iași, care traversează pârăul Zlodica în
comuna Ceplenița.

Podul din județul
Bacău are lungimea de 14 metri, lăţimea de 8 metri, înălţimea de 11 metri, și
deschiderea bolţii este de 5,80 metri. Construit la ordinul lui Ștefan cel
Mare, podul era pe drumul transporturilor de sare de pe Valea Trotușului.

Vechi
de 500 de ani, a rezistat cutremurelor și intemperiilor. În al Doilea Război
Mondial pe acest pod au trecut tancurile militare, iar ulterior, traficul greu
cu mașinile care au cărat utilajele industriale între Ploiești și Moinești.

Asociația Monumentum-Ambulanța pentru
Monumente a început, în septembrie 2023 lucrări ample de
restaurare. Timp de câteva zile, au lucrat la pod voluntari angajați, meșteri
și restauratori.

O mână de ajutor au dat autoritățile locale dar și  măicuțele de la Mănăstirea Bogdana, aflată în aceeași
comună. Asociația se implică în multe locuri din țară, pentru salvarea
monumentelor de patrimoniu național, beneficiind și de donații.

„Vom continua
lucrările de la pod anul acesta, în septembrie. Anul trecut, s-a finalizat doar
partea mai dificilă. Vă așteptăm, cu drag, după 17 septembrie”, au transmis
pentru Adevărul, reprezentanții Asociației Ambulanța pentru Monumente.

Mici modificări
sau reparații la pod au avut loc în timpul domniei lui Mihai Sturza în 1873,
dar cea mai amplă s-a făcut între anii 1902-1903, când s-au înălţat două diguri
laterale de protecţie, unite cu un palier, în scări, format din bolovani.

În anii
1959-1962, autoritățile au schimbat cursul șoselei, evitându-se două treceri la
nivel peste calea ferată paralelă. Podul a rămas fără utilitate (este folosit doar de localnici) și a mai
beneficiat de intervenții în  1982, dar și
în 2004, cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare.

Podul, aflat după
ultima organizare administrativă pe teritoriul comunei Căiuți, va trece pe
teritoriul comunei Ștefan cel Mare, așa cum este și atestat documentar.

„Pe
parcursul anului trecut am avut mai multe întâlniri pe acest subiect atât cu
conducerea Direcției Județene pentru Cultură, cât şi cu primarii comunelor
Ştefan cel Mare şi Căiuți, în condițiile în care imobilul istoric se află
atestat în domeniul public al comunei Ştefan cel Mare, dar pe teritoriul
administrativ al comunei Căiuți. Remarc implicarea primarului Ion Vlasie, care
s-a angajat să sprijine din bugetul local cheltuielile de transport şi hrană
ale voluntarilor și meşterilor care, începând cu luna septembrie, vor participa
la restaurarea podului ştefanian”, afirma, în urmă cu câteva luni fostul
prefect Lucian Bogdănel.

Imaginea 1/5:
Podul lui Ștefan cel Mare FOTO Ambulanta pentru Monumente jpg