Augustin Zegrean se arată consternat de manevra prin care cei patru judecători susținuți de PSD la Curtea Constituțională au blocat luni luarea unei decizii cu privire la Legea de reformă a pensiilor speciale ale magistraților. Într-o declarație pentru „Adevărul”, fostul președinte al CCR a explicat că acest tertip este unic în istoria de peste 30 ani a Curții.
Curtea Constituțională. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Reformarea
pensiilor speciale ale magistraților este în impas. Ședința de luni a
Curții Constituționale nu a putut avea loc, deoarece nu s-a întrunit numărul
minim necesar de judecători. În sală au fost prezenți doar cinci judecători: președinta
Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Asztalos Csaba și Mihaela
Ciochină. În schimb, au absentat cei patru magistrați propuși de PSD: Mihai Busuioc,
Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.
Fostul președinte CCR, Augustin
Zegrean, a explicat mecanismul de funcționare a Curții, subliniind că deciziile
nu se pot lua fără cvorumul de minim șase judecători.
„Nu
s-a luat nicio decizie, pentru că nu s-a întrunit cvorumul. Nu poți să iei o
decizie în patru sau cinci judecători. Ca să iei o decizie, trebuie să fie șase
prezenți”,
a precizat Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.
O
premieră negativă în 30 ani de activitate
Situația
creată de absența în bloc a judecătorilor numiți la propunerea PSD este,
potrivit lui Zegrean, un eveniment fără precedent. De la înființarea
instituției, mecanismul boicotului prin neprezentare nu a fost niciodată
utilizat pentru a bloca o decizie.
„Este
prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria aceasta zbuciumată. Din
1992 funcționează Curtea Constituțională. În iunie 1992 a fost prima decizie.
Metoda aceasta nu s-a mai folosit”,
a declarat Zegrean.
Fostul
magistrat sugerează că absența ar putea fi o strategie de ultim moment pentru a
forța o amânare, în condițiile în care o cerere oficială ar fi putut fi
respinsă.
„Legea
Curții spune că, dacă minim trei judecători cer amânarea, președintele este
obligat să amâne cauza. Dacă nu au vrut să amâne, sau au cerut patru amânare și
nu s-a vrut… Atunci ce să facă și ei acolo? Cum să-și apere interesele?
Aproape că nu mai e altă soluție”,
a explicat Zegrean contextul posibilului boicot.
Augustin Zegrean FOTO Mediafax
Sancțiuni
pe hârtie
Deși
legea prevede obligația judecătorilor de a participa la ședințe și stipulează
sancțiuni pentru abateri disciplinare, Augustin Zegrean este sceptic că se vor
lua măsuri concrete. Paradoxul constă în faptul că sancționarea judecătorilor
CCR se decide tot în interiorul Curții, ceea ce face improbabil un vot
împotriva propriilor colegi în actuala configurație.
„Până
la urmă există sancțiuni, obligația fiecărui judecător e să participe la
ședință. Deci participarea la ședințe trebuie să existe, trebuie să vină la
ședință, nu să nu vină. Până la urmă pot fi sancționați, că se consideră că e
abatere disciplinară. (…) Dar mă tem că nu s-a întrunit sau nu s-ar
întâmpla… Dacă s-ar pune pe discuție sancționarea acestor patru”, a adăugat expertul.
Acesta
a reamintit că, deși judecătorii sunt inamovibili pe durata mandatului (nu pot
fi schimbați sau dați afară arbitrar), sancțiunile disciplinare sunt prevăzute
în Legea 47/1992 de organizare a Curții.
Pronosticul
lui Zegrean: „Nu cred că în 16 ianuarie se vor întâlni”
Următorul
termen a fost stabilit, teoretic, pentru data de 16 ianuarie, însă Augustin
Zegrean rămâne rezervat cu privire la soluționarea rapidă a conflictului. Cu
toate acestea, el asigură că, la un moment dat, o decizie va trebui luată.
„Nu
vă temeți, că sigur se va întâmpla așa. (…) Credeți-mă de data asta, că
într-o zi, nu știu când… Nu, nu cred nici în 16 că se vor întâlni și vor face
ceva. Dar, cândva, într-o zi se vor întâlni și vor da o decizie”, a conchis Zegrean.
Proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții
Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma
să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii
cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație
netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare
pentru pensionare de la 25 la 35 ani, precum și creșterea vârstei de pensionare
până la 65 de ani.
Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul
prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026,
interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an.
Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie
la vârsta de 65 ani.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
