Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților

Decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a valida, în esență, reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă
un moment de cotitură pe scena politică, dar și din punct de vedere juridic. „Adevărul” analizează implicațiile acestei
decizii alături de fostul consilier prezidențial
Cristian Hrițuc și fostul judecător Cristi Danileț.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins miercuri sesizarea
Inaltei Curți în a şasea şedinţă pe tema pensiilor speciale ale magistraților. Proiectul
de lege a trecut de CCR cu 6 voturi (Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș, Asztalos Csaba Ferenc) la 3 (Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga). Acum, proiectul propus de Guvernul Bolojan merge la președintele Nicușor Dan pentru
promulgare. 

Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune
capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare.
Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică.

Victorie pentru Ilie Bolojan

În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc,
deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai
ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan. Fostul
consilier prezidențial subliniază că succesul se datorează refuzului
premierului de a ceda presiunilor interne și externe.

 „În primul rând,
este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această
lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă
refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt,
principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se
dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD,
nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a
explicat Cristian Hrițuc.

Traseul legii a fost unul sinuos, marcat de blocaje
procedurale și jocuri de culise.

„Pe tot parcursul acesta – vorbim de patru, poate cinci
luni – dacă luăm întreaga reformă, de la momentul inițierii până la primele
episoade în care a fost respinsă pe procedură, inclusiv jocul politic de atunci
al lui Grindeanu, care s-a opus și a spus că trebuie discutat cu magistrații,
vedem cât de complicat a fost traseul. Tot acest demers, tot acest istoric de
aproximativ șase luni arată că am ajuns în acest punct datorită faptului că
premierul a mers înainte”, subliniază fostul consilier prezidențial.

Rezolvarea unei inechități sociale majore

Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei
reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii
oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare
politică bazată pe refuzul compromisului mărunt.

„De multe ori, am fost obișnuiți să facem mici
compromisuri pentru a obține succese de etapă. Ei bine, un compromis nefăcut
îți poate aduce un succes mai mare decât un câștig facil într-o luptă politică.
Pentru că trebuie să plecăm de la esența acestei legi. Ce rezolvă ea? Rezolvă o
inechitate pe care o vedea toată societatea. De aici vine această mare
încărcătură pentru Ilie Bolojan. În România am avut același refren în ultimele
luni: «Ați început cu cei mici. Nu rezolvați problemele la nivel mare.» Iar când
întrebai de ce consideră românii că trăim într-o societate cu multe inechități,
situația magistraților era, probabil, principalul răspuns”, afirmă
analistul.

Cristi Danileț: Sunt două-trei aspecte importante care trebuie lămurite de CCR

Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe
nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț a explicat semnificația respingerii
sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, subliniind că decizia CCR
elimină necesitatea intervenției Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„E clar că Curtea Constituțională nu are nevoie de o
opinie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că este deja lămurită.
Așadar, nu este necesară o interpretare la nivel european cu privire la
legislație. De aceea s-a și respins sesizarea. Nu neapărat pentru că ar fi fost
o nouă tergiversare, ci pentru că lucrurile sunt considerate clare. Acum rămâne
să vedem, în comunicat sau în motivarea deciziei”, a precizat Danileț.

Totuși, fostul magistrat avertizează că victoria Guvernului
trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există
aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în
ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților
activi.

„Faptul că a dat dreptate Guvernului trebuie analizat în
funcție de motivare, pentru că aici se ridică mai multe chestiuni. Ce se
întâmplă cu pensiile aflate în plată? Se reduc și ele sau nu? A doua chestiune
este următoarea: se pot reduce pensiile pe viitor pentru magistrații care au
intrat deja în sistem și cărora, la momentul intrării, li s-a promis o anumită
pensie, sau doar pentru cei care vor intra de acum înainte în sistem? Sunt
două-trei aspecte importante care trebuie lămurite de CCR. Și doar prin motivare
pot fi clarificate”, a explicat Danileț.

În final, fostul judecător anticipează o poziție echilibrată
a Curții Constituționale, care ar putea încerca o armonizare a intereselor
divergente dintre Executiv și sistemul judiciar.

„Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate
referitoare la proiectul Guvernului ar putea prelua anumite argumente de la
Înalta Curte în motivare și să le nuanțeze acolo. Asta nu înseamnă neapărat că
i-a dat dreptate Guvernului în totalitate. Cred că, într-un fel, Curtea
Constituțională va încerca să fie un mediator, să modereze atât poziția
Guvernului, cât și pe cea a Înaltei Curți, ajungând la o soluție de mijloc”,
conchide fostul judecător.

Ce prevede reforma pensiilor speciale

Proiectul de reformă vizează schimbarea formulei de calcul a
pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute
realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din
ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea
vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și
creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul
prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026,
interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an.
Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie
la vârsta de 65 ani.

Ministrul proiectelor europene: Voi depune toate eforturile pentru a salva situația

Pentru neîndeplinirea
jalonului 215, care privește reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale,
României i-au fost suspendate 231 milioane de euro din PNRR. Înaintea deciziei CCR, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu
mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.

În condițiile în care termenul limită pentru adoptarea reformei era 28 noiembrie, rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va mai fi de acord cu deblocarea acestor fonduri. Într-o postare pe Facebook la scurt timp după decizia CCR, ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a promis că va depune toate eforturi necesare în acest sens.

Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili”, a declarat Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook.

Vârsta de pensionare a magistraților în România vs. alte
țări UE

În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de 60 de
ani, dar numai dacă îndeplinesc condiția de vechime minimă de 25 de ani în
funcțiile de judecător sau procuror. Această regulă permite obținerea unei
pensii de serviciu de 80% din baza de calcul, conform legii
282 din 19 octombrie 2023.

O analiză realizată de Factual arată
că aceste condiții sunt diferite față de cele din orice alt stat membru al
Uniunii Europene. 

Sursa: Factual

Cum au apărut pensiile speciale

Ministrul Justiției care a inițiat reforma statutului
magistraților în 1997, introducând noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu
Stoica. Acest lucru se întâmpla în timpul guvernării Victor Ciorbea. La un
moment dat, într-un interviu, fostul ministru explica necesitatea pensiilor
speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru
a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a
ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să
nu poată depăși salariul”.

Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii
sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase,
calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net
la venitul brut (n. red. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul
net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot
atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat
personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu,
a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au
urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special.

Încercări eșuate

Singura încercare de modificare a pensiilor speciale care a avut succes a fost
în timpul guvernării lui Emil Boc, după criza economică care a justificat
tăierile. Cu toate astea, pensiile speciale au fost eliminate pentru mai multe
categorii sociale, mai puțin pentru magistrați, CCR arătând atunci că „independența
justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune şi
asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților”.

În timpul guvernării lui Victor Ponta au fost însă șterși
pașii făcuți de guvernarea Boc. În cazul diplomaților prin Legea 216/2015, în
cazul militari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special prin
Legea 223/2015, iar în cazul parlamentarilor prin Legea nr. 357/2015. Mai
târziu, în 2019, Guvernul Dăncilă a extins lista beneficiarilor, incluzând
primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene.
Acestea din urmă sunt însă amânate, fiind prorogate an de an, în prezent până
în 2026, prin ordonanța trenuleț de la finalul anului trecut.

În 2021, prin Legea 7/2021 s-a dispus încetarea plății
indemnizațiilor pentru limita de vârstă pentru deputați și senatori. Legea a
fost contestată la CCR, care a admis neconstituționalitatea, iar indemnizația a
fost repusă în plată în iunie 2022.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a mai admis o
excepție de neconstituționalitate. Mai exact, este vorba despre articolul 101
din Legea 282/2023, ce constituia temeiul legal pentru impozitarea progresivă a
pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Decizia a venit după
ce numeroși magistrați pensionari din toată țara au cerut instanțelor să oblige
casele județene de pensii la recalculare și restituirea sumelor reținute din
pensiile lor începând cu luna ianuarie. Solicitarea care a ajuns la CCR și a
fost soluționată a fost inițiată de judecătoarea pensionară Sevastița Stoian
(fosta președintă a Secției civile de la Tribunalul Călărași).