De ce amână CCR decizia privind pensiile speciale. Un profesor de drept constituțional decriptează blocajul

Curtea
Constituțională a României a amânat din nou, vineri, o decizie în cazul pensiilor
speciale ale magistraților. În spatele acestui șir nesfârșit de amânări se
ascunde, însă, mai mult decât o simplă dificultate tehnică de interpretare a
legii. Bogdan Iancu, profesor universitar de drept
constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București,
decriptează pentru „Adevărul” mecanismele acestui blocaj instituțional. Expertul avertizează că
asistăm la o „contrareacție” a sistemului și că situația actuală este una fără
precedent, pentru care legea nu oferă termene limită clare.

Pentru
publicul larg, seria de amânări de la CCR poate părea neinteligibilă, însă
profesorul Bogdan Iancu atrage atenția că suntem martorii unui blocaj
procedural deliberat, care reflectă o luptă de putere.

„Teoretic,
putem continua așa, după cum și vedeți. Este un blocaj procedural care reflectă
mize mult mai mari decât chestiunea concretă supusă atenției CCR”, explică
profesorul Iancu.

Acesta
subliniază că, deși discuția publică se concentrează pe bani și pe cuantumul
pensiilor, substratul este mult mai adânc.

„Aceste
mize se poate să aibă o legătură până și cu problema pensiilor, deși nu cred că
reforma pensiilor («speciale») a constituit principala miză a reformei
pensiilor de serviciu ale magistraților. Când forțăm lucrurile, intervenind
strategic în punctul x pentru a produce, credem noi, un efect în punctul y,
trebuie să ne așteptăm la o contrareacție. Vedem care va fi rezultatul”, a
declarat Bogdan Iancu pentru Adevărul.

Cât
mai poate dura blocajul? „Un termen nu există”

Întrebarea
de pe buzele tuturor este: „Când se va termina?”. Răspunsul
constituționalistului este tranșant: nu există un orizont de timp impus de
lege, pentru că legiuitorul nu și-a imaginat o asemenea situație.

„Un
termen nu există, legea nu poate prevedea ceea ce nu poate fi anticipat
rezonabil. Situațiile recente nu au mai fost întâlnite. Practic, putem cu toții
deveni acum experți în drept constituțional”, punctează ironic profesorul
Iancu.

Scenariul
extrem: revocarea judecătorilor CCR

În
contextul în care judecătorii CCR ar refuza sistematic să tranșeze problema
(prin abținere sau neparticipare, ducând la lipsa cvorumului sau a
majorității), legea prevede sancțiuni drastice. Legea 47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale interzice explicit abținerea
de la vot.

Profesorul
Bogdan Iancu explică ce s-ar putea întâmpla, teoretic, dacă acest blocaj este
cauzat de refuzul deliberat de a vota, dar rămâne sceptic cu privire la
aplicarea acestei soluții radicale.

„Teoretic,
încălcarea gravă a obligațiilor (abținerea de la vot nu este permisă, Art. 64
lit. c din Legea 47/1992) poate duce la încetarea mandatului, cu votul
majorității, într-un plen de minim șase judecători”, arată expertul.

Totuși,
probabilitatea ca judecătorii constituționali să ajungă să își revoce colegii
pentru a debloca legea pensiilor este minimă.

„Nu
cred că e rezonabil să ne imaginăm un atare scenariu, deși orice e posibil în
principiu”, a conchis Bogdan Iancu.

CCR
a amânat de patru ori decizia în cazul pensiilor speciale ale magistraților

Inițial,
CCR ar fi trebuit să se pronunțe asupra acestui caz pe data de 10 decembrie,
însă hotărârea a fost amânată pentru 28 decembrie. În acea zi, dar și în cea
care a urmat, CCR nu s-a putut pronunța din lipsă de cvorum, după ce cei patru
judecători propuși de PSD (Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și
Cristian Deliorga) au părăsit sala. Prin urmare, conducerea Curții a stabilit
data de 16 ianuarie, în încercarea de a adopta o decizie.

Între
timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi depunerea la Curtea
Constituțională a unui nou raport de expertiză, despre care instanța condusă de
Lia Savonea spune că ar demonstra faptul că legea asumată în Parlament de
Guvernul Bolojan conduce la anularea totală a pensiilor de serviciu.

Din
acest motiv CCR a hotărât vineri o nouă amânare pentru data de 11 februarie,
timp în care magistrații Curții ar trebui să studieze documentele prezentate de
ÎCCJ.

Proiectul
de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea
formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media
indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un
plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp,
documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la
25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile
reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de
tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta
de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în
2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 de ani.