Dezbatere națională despre legalizarea prostituției: între morală, sănătate publică și milioane de euro la buget

România se apropie de o dezbatere cu potențial exploziv, după ce în Parlament a fost depus un proiect de lege care propune legalizarea și reglementarea serviciilor sexuale contra cost. Inițiativa, susținută de parlamentari PNL și PSD, urmărește scoaterea fenomenului din economia subterană și fiscalizarea sa, dar a declanșat deja o opoziție fermă din partea Bisericii Ortodoxe Române, redeschizând o confruntare profundă între argumente economice, de sănătate publică și valori morale.

„Din punctul meu de vedere, legalizarea nu ar rezolva totul, dar ar schimba raportul de putere mutând controlul din mâinile celor care exploatează în mâinile celor care sunt exploatați. Ar permite acces la servicii medicale și sociale, la protecție, la consiliere. Ar transforma o realitate ignorată într-una reglementată, unde statul, prin instituțiile sale, poate interveni, monitoriza și preveni abuzurile. Și proteja”, explică sociologul Gelu Duminică, unul dintre specialiștii din domeniul social care au semnalat încă din 2009 urgența discuțiilor pe acest subiect.  

Potrivit acestuia, „alternativa – adică ceea ce avem acum — știm deja ce înseamnă: violență, trafic de persoane, stigmatizare și insecuritate”.

În România, prostituția a fost incriminată după venirea regimului comunist, fiind ulterior dezincriminată după anul 2000. Potrivit Codului Penal din 2014, prostituţia a devenit contravenţie în loc de infracţiune, fiind sancţionată cu amendă.

Proiectul propus acum nu este prima astfel de inițiativă din ultimii ani. O tentativă de legalizare a serviciilor de natură sexuală a fost respinsă de Parlametul României în 2011, inițiatorul de la acel moment fiind Silviu Prigoană.

225 de deputați au votat atunci „împotrivă”, 30 „pentru” şi 28 s-au abţinut. Prigoană a propus în proiectul de lege ca activităţile cu caracter sexual să se desfăşoare prin intermediul unei autorizații, pentru persoane care au împlinit 20 de ani şi sunt apte din punct de vedere medical. Proiectul mai prevedea ca autorizaţia să fie emisă de primarii localităţilor, pe baza unui aviz emis de o structură specializate a MAI. Ideea a fost abandonată la acel moment, deși membrii Senatului de la acel moment au admis că este necesară o reglementare.  

„Numărul acestor infracțiuni ar trebui să scadă, iar victimele să fie protejate” – Mihai Copăceanu, psiholog

Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că, în contextul cifrelor îngrijorătoare, o eventuală legalizare ar putea permite protejarea victimelor prin politici publice clare și instrumente reale de prevenție și intervenție.

„România este țara care, cel puțin în ultimii 20 de ani, a înregistrat în mod constant cea mai ridicată proporție de victime ale traficului de persoane, conform datelor disponibile la nivel instituțional, iar aici mă refer nu doar la victime pe plan național, ci și pe plan european. Bunăoară, dintre persoanele care erau victime, forțate, exploatate, răpite și constrânse să practice prostituția în Europa, cea mai mare proporție provenea din România, fapt evidențiat în rapoartele europene de specialitate.

Din punctul de vedere al scăderii infracționalității împotriva libertății persoanei, numărul acestor infracțiuni ar trebui să scadă, iar victimele să fie protejate prin politici publice coerente și mecanisme eficiente de prevenție și intervenție”, spune specialistul.

Peste 10.000 de victime ale traficului de persoane în 10 ani

De altfel, la finalul anului trecut, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a publicat raportul pentru anul 2024, care indică o inversare a trendului descendent din ultimii ani, fiind înregistrată o creștere semnificativă (la peste 600) a victimelor comparativ cu ultimii cinci ani. „În perioada 2020 – 2022, valorile anuale au oscilat în jurul numărului de 500 de victime, urmate de scăderea la 451 în 2023, situație influențată de restricțiile de mobilitate generate de pandemia COVID”, arată raportul instituției.

De asemenea, potrivit celui mai recent raport EUROSTAT, una din zece victime traficate în UE are cetăţenie română. Datele indică faptul că, din totalul de 83.355 de victime identificate în perioada 2013-2023, 12.166 aveau cetățenie română.

„Trauma unei persoane vulnerabile care a devenit victimă a traficului are un impact puternic asupra sănătății psihice, emoționale și fizice, precum și asupra integrității și demnității persoanei, cu efecte pe termen lung asupra reintegrării sociale”, iar „România este o țară în care acționează rețele puternice de trafic de persoane, de crimă organizată și de trafic de droguri, iar până în prezent, în ciuda unor eforturi ale poliției, ale procurorilor DIICOT și ale organizațiilor nonguvernamentale, rezultatele au fost modeste, ceea ce indică necesitatea unei abordări sistemice și interinstituționale.

Mii și zeci de mii de persoane, dintre care foarte multe victime minore, se află în condiții de exploatare și constrângere, iar acest fenomen trebuie să înceteze în România, prin măsuri ferme de combatere și protecție a victimelor. Orice turist și orice cetățean din România, în anul 2026, poate constata cu ușurință cum, pe șoselele de la ieșirile din orașe sau pe străzile unor cartiere din București, se află sute de victime care practică prostituția, în condiții evidente de vulnerabilitate și exploatare. Această situație este inacceptabilă din punct de vedere social, juridic și moral”, mai spune psihologul.

Câștigurile la buget, estimate la nivelul milioanelor de euro

Taxarea din punct de vedere fiscal a unui serviciu care există în România ar putea aduce milioane de euro la buget, explică analistul economic Adrian Negrescu. Însă dincolo de aceste câștiguri, intrarea în legalitate ar proteja lucrătorii din acest domeniu.

„Să nu ne facem că nu vedem faptul că în România există rețele de prostituție, că există tolerantă, că există un serviciu sexual care se practică intensiv, mai ales în zona marilor orașe și care da, nu este în momentul de față taxat de statul român, iar aceste lucrătoare în domeniul sexual nu sunt protejate absolut deloc de statul român, nu au niciun fel de protecție atunci când își oferă serviciile, indiferent că aceste servicii sunt de natură sexuală, că își pun, practic, corpul la muncă. Acești oameni ar trebui să beneficieze de ajutor din partea statului de protecție a legii. Din această perspectivă eu sunt adept al legalizării sau măcar al tolerării din perspectivă macroeconomică”, subliniază pentru „Adevărul” analistul economic Adrian Negrescu.

În privința datelor, analistul economic explică faptul că, de exemplu, „numărul persoanelor care activează, sau activa în domeniul videochatului, este de peste 400.000 în România. Se vehiculau cifre de afacere între 100 și 300 de milioane de euro pe zona asta de videochat. Asta nu înseamnă că oamenii ăștia lucrează în zona prostituției. Înseamnă doar că există cerere de servicii pentru zona asta de produse cu iz sexual”.

Dacă ar fi 40 de mii de lucrători sexuali în România, veniturile statului ar trece de un miliard de euro pe an – Adrian Negrescu, analist economic

„Am mai văzut o statistică foarte interesantă a Asocieției Române Antisida, care estima numărul lucrătorilor sexuali din România la câteva zeci de mii. Și asta în condițiile în care o mare parte dintre lucrătorii sexuali din România au migrat către țările occidentale în ultimii 15-20 de ani. Vorbim aici de Germania, Olanda, Spania, Italia, unde prostituție este fie legală, fie tolerată. Asta înseamnă, din păcate, foarte mulți bani la negru. Putem să facem un exercițiu simplu, cu iz statistic, să spunem că avem, de exemplu, 20 de mii de lucrători sexuali în România. Nu ne referim doar la femei, poate chiar și la bărbați. La un venit mediu, să zicem foarte prudent de 200 de euro pe zi, pe care l-ar putea câștiga aceștia, asta înseamnă o afacere de aproape 4 milioane de euro pe zi în această piață a serviciilor sexuale.

Înmulțit cu 365 de zile, înseamnă 1,4 miliarde de euro la 20 de mii de angajați în domeniul serviciilor sexuale. Din acești bani, gândiți-vă că statul ar câștiga, dacă toate afacerile ar fi legale, undeva la nivel de 700 de milioane de euro, adică aproape jumătate din suma respectivă. Dacă ar fi 40 de mii de lucrători sexuali în România, veniturile statului ar trece de un miliard de euro pe an”.

Front comun împotriva inițiativei

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română a respins fără echivoc orice tentativă de reglementare a prostituției, calificând inițiativa, într-un comunicat oficial, drept o „gravă formă de exploatare și comercializare a trupului uman”, incompatibilă cu demnitatea persoanei.

„Patriarhia Română îşi exprimă îngrijorarea profundă şi dezaprobarea faţă de iniţiativa care vizează legalizarea prostituţiei, considerând că un asemenea demers este incompatibil cu învăţătura de credinţă ortodoxă şi cu respectarea demnităţii persoanei umane”, se arată în comunicatul BOR.

Și Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele morale ale unei astfel de inițiative, subliniind că se opune „cu fermitate” adoptării unui astfel de act normativ. 

Ce propune proiectul

Propunerea legislativă „pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală” este semnată de mai mulți liberali și un deputat social-democrat, iar scopul său este protejarea sănătății publice și nu promovarea sau încurajarea unui anumit tip de activitate, arată expunerea de motive a proiectului:

„Verificările medicale nu au doar rolul de a proteja persoanele ce desfăşoară activitatea, ci şi rolul de a preveni răspândirea bolilor în comunitate, consolidând astfel obligațiile constituționale ale statului în domeniul sănătății publice. Introducerea consilierii psihologice anuale contribuie la identificarea situațiilor de vulnerabilitate şi sprijină persoanele implicate în aceste activități”.

Inițiatorul principal este deputatul PNL Ion Iordache, care argumentează că „state precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia au înțeles că doar prin legalitate poți scoate oamenii din mâinile traficanților. În lipsa unei legi, statul român rămâne un spectator neputincios în fața abuzurilor”.

Proiectul prevede drepturi și obligații de ambele părți, un regim de control periodic, precum și distanţe minime precise privind spațiile de desfăşurare a unor asemenea activități în raport cu unitățile de învățământ sau unitățile de cult. Serviciile ar fi ]nscrise ]n codul CAEN care a stârnit controverse în urmă cu un an. 

Proiect

Expunere de motive