Preşedintele Volodimir Zelenski a lansat marţi o diatribă
violentă la ONU împotriva Moscovei, acuzată de „genocid” în Ucraina, în
timp ce omologul său american Joe Biden a cerut tuturor ţărilor „să se ridice
împotriva agresiunii ruse”.

Deportarea de către Rusia a „zeci de mii” de
copii ucraineni este „în mod clar genocid”, a acuzat preşedintele
Zelenski la Adunarea Generală a ONU de la New York.

„Cunoaştem numele a zeci de mii de copii şi avem dovezi ale altor sute de
mii răpiţi de Rusia din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi apoi
deportaţi”, a denunţat el.

„Încercăm să aducem aceşti copii acasă, dar timpul trece.
Ce se va întâmpla cu ei? În Rusia, sunt învăţaţi ura faţă de Ucraina şi toate
legăturile cu familiile lor sunt întrerupte. Este clar un genocid”, a
acuzat preşedintele Zelenski.

Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe
numele lui Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni
din februarie 2022, în timp ce Moscova a respins aceste acuzaţii.

Într-un discurs care a fost aplaudat de mai multe ori, preşedintele a criticat
şi faptul că Rusia deţine un arsenal nuclear. „Teroriştii nu au dreptul să
deţină arme nucleare”, a insistat el. „Rusia foloseşte preţul
alimentelor (…) şi energia nucleară ca armă”, a acuzat el.

În cele din urmă, preşedintele Ucrainei şi-a repetat apelul pentru organizarea
unui summit mondial al păcii. Ucraina a lansat un dialog cu privire la planul
de pace în zece puncte al preşedintelui Zelenski, organizând întâlniri în iunie
şi august în Danemarca şi Arabia Saudită, la care au participat reprezentanţi
din zeci de ţări.

„Discuţii şi schimburi importante au avut loc la
Hiroshima, Copenhaga şi Jeddah cu privire la implementarea unui plan de pace.
Şi pregătim un summit mondial pentru pace. Vă invit pe toţi, pe toţi cei care
nu tolerează nicio agresiune, să pregătim împreună acest summit”, a
declarat preşedintele Zelenski.

Biden: „Dacă lăsăm Ucraina să fie dezmembrată, mai este
garantată independenţa naţiunilor?”

Marţi dimineaţa, preşedintele american Joe Biden a criticat Rusia, care „crede
că lumea va obosi şi o va lăsa să brutalizeze Ucraina fără consecinţe”. „Dacă
lăsăm Ucraina să fie dezmembrată, mai este garantată independenţa naţiunilor?
Răspunsul este nu”, a insistat el, în aplauzele preşedintelui
ucrainean şi ale publicului.

De la invazia rusă, o majoritate covârşitoare a ţărilor au adoptat în cadrul
Adunării Generale a ONU mai multe rezoluţii care sprijină Ucraina şi
integritatea sa teritorială sau cer retragerea trupelor ruse.

Dar după un an şi
jumătate de război cu impact asupra întregii lumi, în special asupra
securităţii alimentare, anumite ţări din Sud pledează pentru o soluţie
diplomatică.

„Ne vom intensifica eforturile de a pune capăt războiului prin diplomaţie şi
dialog, pe baza independenţei şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei”,
a lansat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, subliniind că „războiul nu
va avea învingător, iar pacea nu va avea învins„.

În Ucraina, „nicio soluţie nu va fi durabilă dacă nu se
bazează pe dialog”, a insistat preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula
da Silva, care urmează să se întâlnească miercuri cu Volodimir Zelenski. „S-a
investit mult în arme şi foarte puţin în dezvoltare”, a deplâns
preşedintele Braziliei.

 Spre deosebire de mai multe puteri occidentale,
Brazilia nu a impus niciodată sancţiuni financiare Rusiei şi nici nu a acceptat
să furnizeze arme Kievului, încercând să se poziţioneze ca mediator, precum
China.

„Sunt conştient că pentru anumiţi lideri este important să se găsească o
soluţie paşnică”, a menţionat luni preşedintele Consiliului European,
Charles Michel. Dar „pentru ca această pace să fie de durată, trebuie să
respecte principiile” ONU, a spus el.

Secretarul general al ONU: „Trăim într-o lume
răsturnată”

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a prezentat o imagine foarte
întunecată a unei „lumi răsturnate”, în care tensiunile geopolitice
„se agravează”, iar încălzirea globală „ne compromite în mod
direct viitorul”.

Simbol al acestor multiple crize, inundaţiile de la Derna
din Libia, reprezintă un „instantaneu trist al stării lumii noastre, purtat
de torentul de inegalităţi şi nedreptăţi şi paralizat în faţa provocărilor ce
trebuie întâmpinate”, a declarat Antonio Guterres.

Miile de persoane care şi-au pierdut viaţa „au fost
victimele mai multor flageluri. Victime ale unor ani de conflict. Victime ale
haosului climatic. Victime ale liderilor, care, acolo şi în alte părţi, nu au
reuşit să găsească calea către pace”.

Ca preludiu al Adunării Generale de luni, ţările în curs de
dezvoltare au reamintit restului lumii promisiunile sale de a îmbunătăţi soarta
umanităţii până în 2030, insistând în special asupra unei reforme a
arhitecturii financiare internaţionale.

O solicitare adresată în repetate
rânduri de Antonio Guterres, care vede în ea un motiv al fragmentării lumii.

În afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate
(Franţa, Regatul Unit, China, Rusia) nu este reprezentat la cel mai înalt nivel.
Absenţe pe care unii diplomaţi le consideră un semn de rău augur pentru ONU.

Preşedintele iranian Ebrahim Raissi se va adresa Adunării Generale marţi
după-amiază, în contextul în care ţara sa şi SUA tocmai au efectuat un rar
schimb de prizonieri în baza unui acord care include transferul către Teheran
de fonduri îngheţate în valoare de şase miliarde de dolari.