5.6 C
Londra
luni, februarie 26, 2024

Drona de la Ceatalchioi ar fi luat foc, nu a explodat FOTO

Unele surse susțin că drona rusească prăbușită în România nu ar fi explodat, ci ar fi luat numai foc, deoarece nu avea încărcătură explozivă. După incident, NATO a „crescut gradul de vigilență“ și monitorizează „cu atenție evenimentele de la granițele sale“.

Reclama Google

Drona care a fost găsită la Ceatalchioi nu avea încărcătură explozivă și e posibil să fi fost folosită pentru misiuni de supraveghere-recunoaștere și nu de atac. Concret, aparatul de zbor fără pilot ar fi fost trimis împreună cu stolul de drone de atac pentru a se putea observa ce efecte au concret în teren bombardamentele, susțin unele surse.

„După distrugerile de la fața locului este foarte clar că a ars doar combustibilul dronei. O lovitură cu trotil la sol arată cu totul altfel. Este clar că nu a fost o explozie la sol. Trebuie să avem în vedere că o dronă de atac de origine iraniană Shahed 136, care a fost rebotezată de ruși Geran-2, are un focos între 30 și 50 de kilograme de trotil, iar detonarea ar fi distrus în totalitate acel pâlc de copaci și ar fi lăsat un crater imens la sol. Cu toate astea, copacii respectivi sunt numai arși“, a declarat sursa.

După primele investigații, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare. Cel mai probabil, drona a fost avariată de ucraineni, a fost scăpată de sub control și a ajuns să se prăbușească în România. Oricum, experții MApN continuă să examineze rămășițele dronei prăbușite la Ceatalchioi.

MApN a continuat căutările în zonă și în cursul zilei de joi, mai ales că după atacurile din noaptea de miercuri spre joi un cetățean din zonă a semnalat la 112 că o dronă ar fi căzut în Dunăre. „Da, posibil să fie (şi a doua dronă – n.r.). Localnicii spun că au fost seara două explozii mai puternice. Acesta a fost și unul dintre motivele care m-au determinat să mă duc când am aflat“, a spus primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega.

România a informat NATO

NATO nu are niciun indiciu că resturile de dronă găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac deliberat al Moscovei, a afirmat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în Parlamentul European. De notat că, potrivit lui Stoltenberg, România a informat miercuri NATO, deși Ucraina a susținut încă de luni că drona a căzut pe teritoriul românesc.

„Nu avem nicio informație care să indice vreun atac intenționat din partea Rusiei“, a spus acesta. Autoritățile române au informat NATO că rămășițele unei potențiale drone au fost găsite la granița cu Ucraina și au informat ieri (miercuri – n.r.) „despre toate aceste descoperiri“, a mai declarat Stoltenberg.

Acest incident „demonstrează riscul unui accident“ provocat de conflictul din Ucraina, a subliniat oficialul NATO, care a notat că incidente similare au mai avut loc în trecut, cum a fost cazul Poloniei. În prezent, „investigațiile continuă“, iar aliații așteaptă rezultatele, a continuat el. În urma acestor incidente, NATO a „crescut gradul de vigilență“ și monitorizează „cu atenție evenimentele de la granițele“ sale, a adăugat Stoltenberg.

De altfel, zona Dobrogei era supravegheată joi de cel puțin două aeronave specializate. A fost vorba de un avion Boeing E-3 Sentry al Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (AWACS). O astfel de aeronavă poate supraveghea o suprafață de circa 312.000 de kilometri pătrați, mai mare ca a României.

image
image

Apoi, sub indicativul CL60, în patrulare deasupra graniței cu Ucraina a fost și o aeronavă mai ieșită din comun. Concret, este vorba de o aeronavă Bombardier Challenger 650 ARTEMIS, care la prima vedere pare un avion pentru oameni de afaceri. În realitate, aeronava este înțesată de senzori și computere pentru a intercepta și descifra comunicațiile inamice de la sute de kilometri.

Senzori, sisteme de bruiaj și patrule

Analistul militar Aurel Cazacu susține că în zona Deltei Dunării sunt obligatoriu de luat măsuri urgente pentru a se evita repetarea situației jenante în care o dronă lansată de Rusia cade în România, dar noi aflăm după câteva zile.

„Trebuie conceput și pus în practică un plan de măsuri de supraveghere aeriană la altitudini mici. În primul rând, trebuie adaptate sistemele radar pentru înălțimi mici. Apoi, trebuie achiziționați senzori specializați pentru depistarea dronelor. Este adevărat, va fi destul de costisitor, pentru că geografia locului cere montarea unor astfel de dispozitive cu o frecvență destul de mare, la numai câteva sute de metri. Totodată, militarii trebuie să se doteze cu mijloace de bruiaj care există deja pe piață pentru a putea bloca misiunea dronei, dacă situația o cere. Părerea mea este că toate aceste capabilități trebuiau să fie deja în dotarea militarilor, dar măcar în ultimul ceas să ne mișcăm. Apoi, aici vorbim de fapt de o problemă de frontieră. Așa că trebuie implicată și Poliția de Frontieră, care are și sisteme de vedere cu termoviziune la mare distanță. Trebuie dublate sau chiar triplate patrulele care au astfel de sisteme mai ales pe timpul nopții, pentru că rușii atunci atacă cu dronele“, a precizat analistul.

Sistemele Ghepard

La rândul lui, un expert în aviația militară a criticat destul de dur atitudinea unor persoane din conducerea MApN pentru reacția întârziată și a explicat pentru „Adevărul“ că asemenea drone, de mici dimensiuni și care zboară jos sau chiar razant, nu pot fi descoperite cu mijloace tehnice decât prea târziu ca să mai poată fi interceptate și doborâte înainte să lovească țintă.

„Cu rachete antiaeriene, inclusiv Patriot, este ineficient și mai ales costisitor deoarece este mai scumpă rachetă decât drona. Pot fi mai degrabă observate vizual și lovite cu artileria antiaeriană calibru mai mic, cu cadență și precizie mult mai mari. CRT-urile (Complexe Radio-tehnice) de AA (artilerie antiaeriană) și sistemele Ghepard din Armata Română le pot descoperi. Având în vedere că știm zona unde acționează aceste drone, se pot concentra acolo temporar o parte din aceste forțe, inclusiv observatori umani. Aceste măsuri trebuiau luate preventiv, încă de când rușii au abandonat «acordul cerealelor» și era de așteptat să lovească facilitățile alternative, adică porturile dunărene ucrainene. Măsurile trebuiau luate cel târziu după primul atac asupra acestor porturi din proximitatea granițelor noastre. Altfel, nicio țară nu poate apăra integral teritoriul împotriva mijloacelor aeriene inamice. Aceste forțe și mijloace se concentrează temporar pe direcțiile principale estimate de atac. În cazul de față nu se poate vorbi de un atac, ci de prevenirea unor accidente sau descurajarea unor provocări. În ultimă instanță este vorba de o confirmare a credibilității capacității de apărare aeriană la nivel național și aliat“, a precizat expertul.

Sprijin pentru sătenii din Plauru

Pe de altă parte, același primar a cerut autorităţilor naţionale sprijin pentru locuitorii satului Plauru, care de mai mult de o lună semnalează faptul că dronele ruseşti care atacă portul ucrainean Ismail le survolează casele şi unele dintre drone cad foarte aproape de localitate.

„În timpul întâlnirii cu ministrul Apărării (desfăşurată miercuri după-amiază – n.r.), am luat în calcul inclusiv posibilitatea strămutării benevole. Rămâne ca eu să iau legătura cu localnicii, iar celor care doresc să fie strămutaţi benevol să li se asigure aceleaşi condiţii ca şi celor din Ucraina, cazare şi mâncare. Consider că aceeaşi tensiune cauzată de război o au şi locuitorii din satul Plauru“, a declarat, pentru Agerpres, Tudor Cernega.

Primarul a mai spus că satul Plauru se află la o distanţă de cel mult 300 de metri de zona din portul Ismail în care au avut loc cele mai multe atacuri cu drone şi a amintit şi faptul că, din cauza numeroaselor nave care folosesc sectorul românesc al Dunării de pe braţul Chilia, pescarii nu-şi mai pot desfăşura activitatea. „Navele au intrat în spaţiul românesc al Dunării, nu mai ai loc unde să arunci plasele, iar statul român şi-a luat mâna de pe noi“, a mai spus Tudor Cernega.

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare