Elveția va supune votului cetățenilor o inițiativă a extremei drepte pentru limitarea populației la 10 milioane

Elvețienii sunt chemați la urne în această vară pentru a decide asupra unei inițiative lansate de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de extremă dreapta, care propune plafonarea populației țării la 10 milioane de locuitori. Oponenții avertizează că măsura ar putea pune în pericol acordurile esențiale cu Uniunea Europeană și ar afecta grav economia.

Guvernul federal a anunțat miercuri că referendumul privind inițiativa intitulată „Nu unei Elveții de 10 milioane” va avea loc pe 10 iunie. Propunerea este contestată ferm atât de cele două camere ale parlamentului, cât și de mediul de afaceri și sectorul financiar.

Ce prevede inițiativa

Textul supus votului ar obliga autoritățile federale să intervină dacă populația permanentă — în prezent de aproximativ 9,1 milioane — ar depăși pragul de 9,5 milioane. Măsurile ar include restricționarea intrării noilor veniți, inclusiv a solicitanților de azil și a membrilor de familie ai rezidenților străini.

Dacă populația ar ajunge la 10 milioane, ar intra în vigoare restricții suplimentare. În cazul în care numărul locuitorilor nu ar începe să scadă, guvernul ar fi obligat să denunțe acordul privind libera circulație a persoanelor încheiat cu Uniunea Europeană — principalul partener comercial al Elveției.

O creștere demografică accelerată

În ultimul deceniu, populația Elveției a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media statelor membre UE din jur. Economia robustă a țării a atras atât lucrători slab calificați, cât și angajați cu venituri ridicate din corporații multinaționale.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 27% dintre rezidenți nu au cetățenie elvețiană.

SVP, cea mai mare formațiune politică a țării și câștigătoare a fiecărui scrutin federal din 1999 încoace, susține că „explozia demografică” duce la creșterea chiriilor și suprasolicitarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Partidul a construit de-a lungul anilor campanii puternic anti-imigrație, punând accent pe infracțiuni comise de cetățeni străini și folosind imagini provocatoare în materialele sale electorale. Totuși, inițiativele sale cele mai radicale — precum propunerea din 2016 de deportare automată a imigranților condamnați chiar și pentru infracțiuni minore sau planul din 2020 de a pune capăt liberei circulații cu UE — nu au fost aprobate de electorat.

Un instrument al democrației directe

Sistemul elvețian de democrație directă permite cetățenilor să lanseze așa-numite „inițiative populare”, care sunt supuse votului dacă strâng 100.000 de semnături în termen de 18 luni. Doar aproximativ 10% dintre aceste inițiative sunt adoptate.

Cu toate acestea, un sondaj realizat în decembrie arăta că 48% dintre alegători susțin inițiativa „Nu unei Elveții de 10 milioane”, reflectând diviziuni profunde privind deschiderea țării într-un context global în schimbare rapidă.

Temeri economice

Oponenții — inclusiv companii multinaționale precum Roche, UBS și Nestlé — avertizează că propunerea ar periclita acordurile bilaterale cu UE, inclusiv înțelegerea recentă privind accesul la piața unică europeană, considerată un pilon al prosperității elvețiene.

Organizația Economiesuisse, unul dintre cele mai influente grupuri de lobby ale mediului de afaceri, a numit inițiativa „inițiativa haosului”. Reprezentanții săi avertizează că numeroase companii elvețiene depind de forța de muncă provenită din UE și din alte state europene și că, în lipsa acesteia, ar putea fi nevoite să își relocheze activitatea în străinătate — cu impact asupra veniturilor fiscale și serviciilor publice.

Partidele rivale susțin că o relație strânsă cu Europa este esențială pentru Elveția, având în vedere că aproximativ jumătate din exporturile țării sunt direcționate către Uniunea Europeană. Asociațiile patronale mai afirmă că o parte semnificativă a creșterii populației se va datora, în anii următori, sporului natural și creșterii speranței de viață, nu exclusiv imigrației.