Erorile strategiei anti-fumat a României. Motivele pentru care planurile Guvernului nu au „lipici” la populație

Expertul
Emil Pânzaru a analizat pentru „Adevărul” strategia anti-fumat
a României. Acesta crede că taxele suplimentare pe tutun și pe
produsele alternative nu aduc nici bani în plus la buget și nici nu
îi ajută pe români să renunțe la fumat.

Doctorul
în economie Emil Pânzaru avertizează cu privire la politicile
greșite ale statului român, care apelează exclusiv la taxe și
impozite pentru a acoperi găurile din buget, în dauna altor
segmente sociale și economice. Este și cazul fumătorilor, care,
spune expertul, vor plăti prețuri mai mari din cauza accizelor
suplimentare, iar acest lucru este dăunător și pentru strategia
anti-fumat a țării, care la rândul ei generează efecte negative
în domeniul sănătății, dar și în cel al combaterii
infracționalității economice.

„Consumatorii
români vor fi pedepsiţi fără sens pentru greşeala Guvernului.
Problema este simplă, dar gravă. Statul român a cheltuit mult mai
mult decât a încasat, estimările actuale plasând deficitul
bugetar pentru 2023 în jurul cifrei enorme de 7,5% din PIB, mult
peste pragul UE de 3%. Ca urmare, România ar putea pierde toate
fondurile europene alocate prin PNRR, un dezastru pentru o ţară
care are nevoie serioasă de investiţii”, avertizează Emil
Pânzaru.

Taxele suplimentare nu garantează venituri mai mari

Disperat
să-şi repare greşeala, Guvernul vrea să-i taxeze în plus pe
„vaperi” şi pe cei care preferă alternative fumatului în
general, arată Emil Pânzaru.

Însă
faptul că statul va majora din nou aceste taxe nu înseamnă
încasări suplimentare la buget. „Să fim clari – o măsură
care descurajează consumatorii din a cumpăra nişte bunuri nu va
aduce bani statului. Ministerul Finanţelor a estimat o creştere de
1,1 miliarde de lei la buget ca urmare a noilor impozite. Din contră,
logica economică ne-ar spune că lucrurile s-ar întâmpla fix pe
dos. Cu cât sunt mai mari taxele, cu atât oamenii vor cumpăra mai
puţin sau vor evita taxele pe ascuns. Ar fi un scenariu prost pentru
România, ţară în care evaziunea fiscală se ridică la 10% din
PIB”, atrage atenția expertul.

Riscuri noi la adresa sănătății

Însă
nu doar că noile taxe nu vor aduce mai mulți la buget, dar vor pune
în pericol sănătatea fumătorilor. Aceștia se vor orienta în
special către țigări aduse de contrabandiști, care oricum nu aduc
taxe statului, și către alte produse periculoase.

Economistul Emil Pânzaru. FOTO Arhivă personală

„Studii
riguroase ne arată ca ţigările electronice şi pungile cu nicotină
sunt cu 95% mai sigure decât o ţigară obişnuită. Când aplicăm
aceleaşi taxe fumatului şi vapării, riscăm ca oamenii să revină
la obiceiul mai periculos, dar mai ieftin, al fumatului de ţigări,
în contextul în care România are una dintre ratele cele mai mari
ale fumatului din Europa. Peste 32% din concetăţenii noştri sunt
consumatori activi de ţigări clasice”, avertizează economistul.

El
recomandă exemplul Suediei, țară care printr-o politică bine
gândită a redus numărul fumătorilor. „Suedia e pe drumul de-a
deveni primul stat european fără niciun fumător. În această ţară
nordică, numai 5.6% din populaţie consumă produse din tutun, un
procentaj de cinci ori mai mic decât media europeană. Rata
mortalităţii datorată tutunului este şi ea cu 22% sub media UE”,
mai spune Pânzaru.

Modelul suedez

El
a explicat și ce ar trebui să facă statul român. „Imaginaţi-vă
pentru o secundă că România chiar adoptă strategia suedeză
impotriva fumatului, caz în care se va insista pe educaţie, reguli
rezonabile şi imitarea succesului. Educaţia anti-fumat reală
înseamnă să recunoşti siguranţa relativă a altor produse din
nicotină şi să informezi populaţia cu privire la riscurile şi
beneficiile acestora. Reguli rezonabile ar fi cele care pun pe primul
loc sănătatea publică informată, nu taxe mari de dragul taxelor.
Şi imitarea succesului înseamnă ca guvernul să înveţe din
povestea Suediei şi să colaboreze cu grupuri non-guvernamentale”,
mai spune el.

În
timp ce guvernul român este criticat de mediul privat şi de ONG-uri
pentru politici publice făcute ad-hoc, Parlamentul Suediei a primit
o notă de mulţumire din partea Considerate Pouchers pentru politica
anti-fumat. Nu doar că guvernul ar avea o relaţie mai bună cu
societatea civilă, dar beneficiile pe linie de sănătate ar fi
spectaculoase. România ar putea salva 251.000 vieţi anual şi
oamenii obişnuiţi ar adăuga un total de 10,5 milioane de ani în
plus vieţii lor, adaugă expertul.

Soluţia
pentru boala deficitului e cu totul alta, susține economistul. „E
una pe care decidenţii politici o amână de la Revoluţie încoace
– micşorarea statului ca administraţie. Reducerea spaţiului
birocratic ar lăsa mai puţin loc corupţiei şi ar creşte
eficienţa încasărilor bugetare”, a conchis Emil Pânzaru.

Cine e Emil Pânzaru

Dr.
Emil Pânzaru este managerul pe cercetare al Consumer Choice Center,
o organizaţie care luptă pentru libertăţile consumatorilor în
mai mult de 100 de ţări. Emil a studiat economia în Marea
Britanie, la London School of Economics and Political Science. A fost
profesor asistent la King’s College London și cercetător la The
University of Sheffield și a publicat articole în ziare precum
European Scientist, Parliament Magazine şi Brussels Times, pe teme
privind sănătatea publică, serviciile economiei colaborative
(sharing economy) şi „vaping”.