Noi
date privind egalitatea de gen arată că în nicio țară din Europa
femeile nu câștigă mai mult decât bărbații, chiar dacă au
aceeași instruire sau un nivel mai mare, comparativ cu bărbații.

O
educație mai consistentă și de mai lungă durată ar trebui să
ducă la mai multe oportunități de angajare și la venituri mai
bune? Nu neapărat! Diferența dintre venituri pe genuri afectează
femeile din întreaga lume, inclusiv pe europence.

Datele
publicate de Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) arată că, în 59 de țări
în care femeile depășesc bărbații în privința anilor de
școlarizare, decalajul de venit este cu 39% mai mic, în defavoarea
femeilor.

Potrivit
aceleiași surse, 17 țări din Europa în care femeile urmează o
perioadă mai lungă de timp instruindu-se, comparativ cu bărbații,
veniturile lor anuale rămân mai mici.

Bulgaria
este un astfel de exemplu de țară în care, deși învață mai
mult, femeile câștigă, în medie, cu aproape 9.500 de euro mai
puțin pe an – dar și Suedia, unde, deși femeile
petrec patru luni suplimentare la școală, câștigă cu 8.987 de
euro mai puțin decât bărbații.

În
Polonia, unde femeile depun mari eforturi de a se instrui, comparativ
cu bărbații, diferența de venit se menține. Datele arată un
venit mediu anual al femeilor de 23.300 de euro pe an la femei și de
38.200 de euro pe an, la bărbați.

”Subevaluarea
muncii femeilor este o problemă pregnantă în forța de muncă de
astăzi. Cu toate diferențele măsurabile dintre sexe, o parte
semnificativă a decalajului de venit între sexe rămâne
inexplicabilă. În special, statisticile arată că femeile sunt
reprezentate disproporționat în anumite ocupații cu salarii mai
mici și beneficii reduse, ceea ce joacă un rol cheie în
perpetuarea acestei disparități salariale. Această situație
necesită un efort cuprinzător pentru a aborda factorii sistemici
care contribuie la acest decalaj salarial de gen și pentru a asigura
compensații corecte pentru toți”, subliniază
Alma Miftari, coordonatoarea platformei de educație superioară
Erudera.

Datele
arată că, în România, bărbații au, în medie, șase luni de
școală în plus, comparativ cu femeile și câștigă în medie, cu
10.440
de euro pe an, mai mult decât ele. La fel și în Ungaria unde
bărbații se școlesc cu trei luni în plus față de femei și
câștigă cu aproape 13.500 de euro mai mult ca ele.

Ce spune Eurostat

Motivele
existenței acestui ecart sunt multiple, unele structurale și țin
de diferențele din piața forței de muncă. Contează nu doar
nivelul de educație, ci și
ramura
economică în care activează femeile, experiența profesională,
iar interpretarea cifrelor nu este simplă, atrag atenția experții.

Astfel,
în țări în care diferența de remunerare dintre femei și bărbați
este scăzută nu înseamnă neapărat că egalitatea de gen este
mai bine pusă în practică. În unele țări, diferența redusă
are drept cauză participarea scăzută a femeilor pe piața muncii,
în timp ce diferențele mari tind să fie legate de proporția mare
a femeilor care lucrează cu normă parțială și concentrarea
acestora într-un număr restrâns de profesii.

La
nivelul UE, diferența de salarizare între femei și bărbați a
fost de 13%, în 2021. Cu alte cuvinte ele au câștigat mai puțin.
Cele mai mari diferențe potrivit Eurostat, în 2021, s-au
înregistrat în Estonia – 20,5%, Austria – 18,8%, Germania –
17,6%, Ungaria – 17,3%. Printre țările unde diferențele sunt
foarte mici se numără România – 3,6%, Polonia, 4,5%, Italia și
Belgia – 5%.

Strategie de plată la performanță

”România
este un caz fericit și o să spun de ce. Prin tradiție, România
este o țară în care femeia a avut mereu puterea, cel puțin a
deciziei. Dar, discrepanțe salariale există și la noi pentru
aceeași poziție. Ce ar trebui făcut? Trendul este să se plătească
la performanță, indiferent de ce și cum ești. Pe baza unor
indicatori de performanță. Adică, dacă un bărbat și o femei au
aceeași poziție, să fie plătiți fix pe ceea ce fac și nicidecum
pe alte criterii. Acum, sunt discrepanțe foarte mari în sistemul
public între salarii din pricina grilei salariale pe care o are
sistemul. Femeile, prin tradiție au avut nilte concedii de
maternitate și nu au parcurs atât de repede ca bărbații toate
acele etape care să le aducă la același nivel salarial cu ei,
chiar dacă au aceeași vârstă și și-au început cariera în
același timp”, explică Leonard Rizoiu, expert în resurse umane,
una dintre cauzele diferenței.

În
sectorul privat, adaugă acesta, se întâmplă și acolo diferențe,
nu atât de mari, pentru că multinaționalele au o politică de
diversitate și incluziune în care diferențele sunt taxate dincolo
de 5-10 procente. ”Acum, la nivel european se lucrează la o
strategie de plată la performanță”, mai spune Leonard Rizoiu.
Strategie în care salarizarea este transparentă, nu și nivelul
veniturilor: ”Adică, de exemplu, salariul de bază este 2.500 de
lei net. Lângă asta se adaugă niște sporuri legate de performanță
care-ți pot dubla sau chiar tripla salariul. Cu ocazia aceasta
transparentiăm salariile – conform normativei europene în care
spune că salariile să nu mai fie confidențiale. Venitul – cu
prime, cu bonusuri – va deveni însă confidențial. Vorbim de
sectorul privat”, subliniat expertul.

Tendința
se manifestă în sectorul privat: ”În sectorul public lucrurile
se mișcă mult mai greu și cumva acolo vor trebui schimbate din
rădăcini paradigmele”, conchide Leonard Rizoiu.