Mihai
Maci, expert în Educație, a comentat pentru „Adevărul” rezultatele din Raportul Organizației
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – „Educația dintr-o privire”. Documentul arată că, la mai toți
indicatorii-cheie, România se situează sub nivelul mediu.

„Mie
mi se pare că aici este o problemă. Și problema este aceea că
decalajul dintre noi și europeni este cauzat de un lucru foarte
simplu și anume: pentru ei educația are o finalitate clară. Și finalitatea aceasta funcționează la două niveluri conectate între
ele”, a explicat Mihai Maci.

Primul
nivel, a adăugat Maci, este acela al formării unei medii umane
civilizate în societate și al doilea este acela al formării unor
profesioniști în varii domenii ale serviciilor: ”Deopotrivă,
media umană civilizată și profesioniștii sunt un factor de
încredere. Trăiești într-o societate în care ai încredere, pentru că oamenii se comportă civilizat și, atunci când sunt puși
să facă ceva, atunci când ai nevoie de ajutor la ceva, știi ce e
de făcut. Aceasta este finalitatea școlii în Occident. De asta se
face școală. Societatea ca atare valorizează aceste lucruri. Un om
care are un anumit tip de liceu, de facultate, este apreciat ca
atare. este apreciat ca atare și la modul comun – pentru că
oamenii se uită altfel la el -, e apreciat ca atare și acolo unde
lucrează – pentru că este plătit onest pentru ceea ce face”,
explică expertul.

Dar la
noi? ”Care este finalitatea școlii? Că noi nu știm de ce facem
școală! Facem școală pentru că trebuie, la modul cel mai general. Pentru că
trebuie, pentru că așa au făcut și mama și tata. Pentru că
trebuie să-ți duci copiii undeva până te întorci de la lucru.
Dar nu știm exact DE CE? La ce e bună școala?”, atrage atenția
Mihai Maci.

Și
asta se întâmplă pentru că, la noi, finalitatea socială este cu
totul alta: ”Dacă ai ajuns într-o funcție te-ai ajuns ca om. Și
școlarizarea urmează funcția. Asta e ideea de bază. Deci, dacă
tu ești șef pe undeva, în trei ani de zile vei avea șase facultăți
și 24 de masterate. Asta e regula socială la noi. Și atunci, de ce
să ai o considerație față de școală?”, mai spune Mihai Maci.

Discernământul se formează la școală

Ajunge
să ne uităm în jurul nostru ca să vedem care este acea medie
umană civilizată, care e gradul de civilizație pe care l-a putut
forma școala noastră, mai spune Maci: ”Ajunge să te uiți la
toate enormitățile care se vehiculează pe internet și la
televiziune ca să-ți dai seama cum stăm cu discernământul.
Totuși, discernământul este una dintre funcțiile pe care le
creează școala. Nu pot să vin să vă spun că 2 plus 2 fac 16,
pentru că așa vreau eu, pentru că e mai interesant sau pentru că-i
alternativ. Totuși, dacă ați făcut o școală, o vă uitați la mine
ca la un om cu probleme. Ei bine, la noi, se poate. Ai un studio TV,
ai 10 oameni și fiecare dă o valoare la 2 plus 2. Și nimeni nu se
miră”, subliniază expertul.

Tipul
de educație care este practicat la noi va duce la un fel de
polarizare a societății, atrage atenția Mihai Maci: ”Pe de o
parte, se va crea o lume needucată, o lume greșită în care orice
om de bun simț ajunge la concluzia că valorile sunt răsturnate. Pe
de altă parte, duce la crearea unor țarcuri. Din punctul meu de
vedere, această idee se va generaliza la noi. Și, vom construi
niște școli în care, cei cu posibilități vor trăi între ei. Nu
vor mai avea nevoie să interfereze cu masa enormă a celor care vor
fi destinați învățământului dual. Adică, cei care ar fi bine să
învețe de mici o meserie manuală care să facă slujbe umile, sa
fie un fel de filipinezi ai Europei ca să mă exprim mai clar. Iar
cei care vor câștiga peste 15.000 de euro pe lună vom trăi ”între
noi”. Va fi o lume care-și va crea codurile ei. Nu e ușor lucrul
acesta, dar se va face, exact așa cum s-a făcut și în alte părți
ale lumii”, mai spune specialistul.

„Le cumpărăm participarea la școală”

În
opinia expertului, sistemul de burse acordate elevilor de Ministerul
Educației nu face altceva decât să le cumpere elevilor
participarea la școală. ”Practic, îi mituim. Le spunem: dacă tu
înveți lecția asta își dau 10 lei. Ce mărturie mai mare a
eșecului școlii decât această treabă?”, este de părere
expertul.

Probleme
sociale, mai spune acesta, nu trebuie rezolvate de școală și în
niciun caz în acest fel. Dar, la noi, sistemul nu se poate adapta la
situații concrete și atunci adoptă măsuri la grămadă, conchide
expertul.

Ce spune Raportul OCDE

Anul
acesta este prima dată când România participă cu date la analiza
comparativă „Education
at a Glance”, în
calitate de țară candidată să adere la Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Iar rezultatele sunt
înfricoșătoare: printre altele, raportul arată că proporția
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani din România
care nu au terminat liceul este aproape dublă față de media OCDE,
respectiv 22%, față de media statelor membre OCDE de 14%. Totodată,
proporția din populație – persoane între 25 și 64 de ani –
care a absolvit studii terțiare în România este de 20%, față de
40%, media OCDE.

Mai puțin de 6% dintre
studenții care învață în România vin din străinătate (5,7%),
și aici țara noastră situându-se sub media de 6,3%.

Analiza mai trage un semnal
de alarmă: salariile profesorilor sunt mai mici în comparație cu
alte categorii profesionale care au absolvit studii superioare.
Exemplificând, salariul de bază ale profesorilor de liceu cu 15 ani
de experiență este de 29.969 dolari pe an în România, mult sub
cei 53.456 de dolari în medie la nivel OCDE, păstrând paritatea
puterii de cumpărare. De menționat că datele din raport nu includ
creșterile salariale – de peste 25%, în medie – acordate de la
1 iunie 2023, de autoritățile românești pentru cadrele didactice
din învățământul preuniversitar.

La evenimentul de lansare,
Ligia Deca a spus că „rezultatele făcute publice reprezintă o
imagine de moment realistă și extrem de folositoare pentru a cadra
legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le
implementăm începând cu această toamnă”. Ea a spus că
sistemul românesc de educație va folosi, pentru a îmbunătăți
situația, atât instrumente pe care le are deja – precum Study in
Romania, dedicat atragerii de studenți internaționali – cât și
pe care încă nu le are: „Guvernul lucrează pentru a lărgi
infrastructura educațională pentru educație timpurie”.

În ianuarie 2022, Consiliul
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a decis
începerea discuțiilor de aderare cu România, alături de mai multe
state. Ca parte a procesului de aderare, România urmărește
alinierea legislației interne și a politicilor publice cu
practicile existente la nivelul OCDE. În acest context, România s-a
alăturat din acest an programului INES (Indicators of National
Education Systems), dedicat indicatorilor privind sistemele naționale
de educație și a fost inclusă pentru prima dată în
publicația Education at a Glance 2023.