14.8 C
Londra
marți, iunie 25, 2024

Expert în demografie: Trăim mai puțin și mai prost decât ceilalți europeni

Speranța de viață la naștere a fost și a rămas mai mică la
români, comparativ cu alți europeni, arată prof.dr. Vasile Ghețău, expert în
demografie.

Reclama Google

Foto: Arhivă

Speranța
de viață la naștere este cel mai relevant indicator al calității vieții într-o
populație, notează prof.dr. Vasile Ghețău, într-o analiză pentru
Contributors.ro.

În
calculul acestui indicator intră de la calitatea alimentației și până la
calitatea și accesul la asistență medicală, nivelul de educație, condițiile de
locuit, îmbrăcămintea, calitatea mediului, precum și stilul de viață –
incluzând aici controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, consumul de
alcool și tutun, mișcarea fizică și odihna.

Autorul
nu ia în calcul anii 2020 și 2021, respectiv anii de pandemie, când evoluția
mortalității a perturbat grav datele în toate populațiile europene, nu doar în
România. Pandemia de COVID-19 a stopat brutal ascensiunea aproape generală a
speranței de viață la naștere instalată după Al Doilea Război Mondial, iar
România nu a făcut excepție, mai notează expertul. Dimpotrivă. În 2021, acest
indicator a fost cu aproape 3 ani mai mic în raport cu anul 2019.

În
analiza sa, autorul compară așadar datele din țările UE anterioare anului 2019,
date neafectate de pandemie, dar a adăugat și datele pentru anul 2022, oferind
un cadru comparativ pentru 2019-2022.

În
premieră, cei doi indicatori, respectiv al speranței de viață la naștere pentru
bărbați și femei – durata medie de viață – în 2022, a fost de 71,4 ani, la
bărbați și de 79,1 ani, la femei.

progres din 1998 și până în 2013

Cifrele sunt mult sub media europeană, mai spune expertul, dar datele
trebuie judecate în context. Românii au în spate o moștenire comunistă pe care țările
din Vest nu o au. Cu toate acestea, după 1990, nu doar că nu s-a reușit
reducerea decalajului, ba chiar s-a bătut pasul pe loc.

Expertul în demografie împarte perioada anilor 1985-2022 în
patru, pentru a putea judeca evoluțiile după 1989 și ajunge la următoare
concluzii. Astfel, între 1985 și 1991, calitatea vieții românilor a fost fără
doar și poate una proastă, iar speranța de viață scăzută. Asta pentru că
nivelul de trai era redus, la fel și asistența medicală, perioada fiind marcată
de crize și restricții, de la cele alimentare și până la întreruperile de
electricitate, gaze și încălzire în apartamente. Speranța de viață în perioada
respectivă se situa la valori de 67 de ani la bărbați și de 73 de ani la femei,
fiind printre cele mai scăzute din Europa.

A doua perioadă – cea între 1991 și 1996 – este marcată și
ea de un declin al indicatorului speranței de viață la naștere. Progresul
începe din 1998 și ține constant până în 2013, după care urmează o stagnare
aproape până în 2019. „Amploarea schimbărilor politice și economice de după
anul 1989, criza economică, amplificarea șomajului, majorarea costurilor
utilităților în mediul urban îndeosebi, incertitudinea, dezorganizarea asistenței
medicale și alți factori au agravat situația și au avut drept efect un declin
ferm și pronunțat al speranței de viață la bărbați și stagnare la femeii până
în anul 1997. În perioada 1997-2013, odată cu evoluțiile pozitive economice,
creșterea nivelului de trai și ameliorări în asistența medicală (inclusiv prin
reducerea populației cu câteva milioane prin emigrare masivă) au apărut
progrese însemnate ale speranței de viață. Este perioada cu cele mai mari creșteri.
Explozia învățământului superior și a numărului absolvenților cu studii
universitare au avut și ele o contribuție în schimbarea comportamentului și
atitudinii populației față de boli și tratamente”, comentează expertul în
demografie.

La coada clasamentului 

În cifre, evoluția
speranței de viață în 2019 față de 2013 a fost de numai 0,3 ani la bărbați – în
timp ce la nivelul UE a fost de peste un an – însemnând o cvasistagnare timp de
6 ani. Pentru femei, în aceeași perioadă s-a înregistrat un progres de 0,8 ani
– față de media UE de 0,7 ani.

Comparativ
cu alte țări ale UE, România se află la coada clasamentului în privința speranței
de viață, elementul nou fiind un decalaj și mai mare față de cele mai multe
dintre țări. În cei 50 de ani de regim totalitar, România nu doar că a
acumulat, dar a și consolidat efectele negative care se regăsesc și astăzi în
realitățile țării, arată expertul: „Una dintre ele este starea precară de
sănătate a unei proporții importante din populația adultă și vârstnică de
astăzi, purtând acumulări și stări negative dinainte de anul 1990, îndeosebi la
populația vârstnică”.

În
clasamentul speranței de viață la naștere conduc, potrivit Eurostat, la bărbați
– Elveția, Islanda și Suedia, cu aproape 82 de ani și peste, iar la femei,
Spania, Franța și Elveția, cu 86 de ani și peste. Comparativ, România se află
pe locul al patrulea din coadă la bărbați – cu 72 de ani, și pe penultimul loc,
deasupra Bulgariei, la femei, cu circa 79 de ani, în medie, date aferente
anului 2019.

În
2010, România a adoptat o lege care ridica vârsta de pensionare pentru bărbați
la 65 de ani, de la 62 de ani, și la 63 pentru femei, de la 57 de ani, media
fiind apropiată sau chiar peste cea a UE.

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare