INTERVIU Dr. Eliza Gangone, medic primar chirurgie generală: „Factorii alimentari sunt importanți în prevenirea oricărui tip de cancer al aparatului digestiv“

Deși majoritatea cancerelor sunt
descoperite în faze mai avansate, tehnicile moderne în chirurgie oferă
pacienților șanse mari în lupta contra cumplitei boli.

Pacientul diagnosticat cu cancere ale
aparatului digestiv beneficiază în prezent de tratament personalizat complex, multimodal,
în care chirurgia minim invazivă ocupă un loc tot mai important. „Weekend Adevărul“ a discutat cu dr. Eliza
Gangone, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, despre cancerele aparatului digestiv, dar și despre situațiile în care este indicată chirurgia
minim invazivă.

Dr. Eliza Gangone este medic primar
chirurgie generală și face parte din echipa Spitalului Clinic SANADOR din 2011,
încă de la inaugurarea acestuia. Are competențe în chirurgia oncologică,
chirurgia laparoscopică, chirurgia proctologică și chirurgia
hepato-bilio-pancreatică. Dr. Eliza Gangone este recunoscută nu doar pentru
profesionalismul său, dar și pentru blândețea și răbdarea de care dă dovadă de
fiecare dată în relația cu pacienții.

„Weekend Adevărul“: Care sunt principalele
tipuri de cancere ale aparatului digestiv?

Dr. Eliza Gangone:
Fiecare segment al tubului digestiv poate dezvolta neoplazii. Cele mai
frecvente cancere, nu neapărat în ordinea incidenței, sunt cele de: col, rect,
stomac, pancreas, esofag, anus, căi biliare, ficat și colecist. Cele mai
frecvente patru cancere ale tubului digestiv, potrivit statisticilor, sunt cele
de: colon, rect, stomac și, respectiv, pancreas. Pentru a înțelege importanța,
frecvența și cum ne afectează aceste neoplazii calitatea vieții și
supraviețuirea, trebuie să vă spun că aceste cancere digestive reprezintă cam
26% din totalul tumorilor maligne pe glob și determină o mortalitate de aproximativ
34% din totalul deceselor prin cancer pe glob. Evident că aceste cancere
digestive sunt foarte mult influențate de factorii geografici, dar pe primul
loc aș menționa factorii de mediu, decisivi în apariția acestor cancere.

Care sunt acești factori?

Poluarea, noxele, factorii alimentari și
stilul de viață. Ar trebui să vorbim despre foarte multe lucruri, însă pentru
început să ne axăm pe cele mai importante aspecte: factorii alimentari și
stilul de viață. Factorii alimentari sunt extrem de importanți și este esențial
să îi menționăm în legătură cu fiecare tip de cancer în parte. În ceea ce
privește stilul de viață, mă refer la creșterea activității fizice și la
evitarea apariției obezității, care acum reprezintă un factor de risc puternic
corelat cu apariția cancerului de colon. Nu atât obezitatea ca indice de masă
corporală, cât mai ales cantitatea de grăsime care se acumulează în jurul
organului, ce duce la multe efecte nefavorabile asupra peristaltismului
intestinal și asupra funcționalității colonului. Și diabetul este un factor de
risc prin scăderea imunității.

Excesul de sare și de carne roșie,
factori de risc

Ce nu trebuie să consumăm la o masă?

Trebuie evitat consumul în exces de sare,
care este un factor de risc incriminant inclusiv în etiologia cancerului colorectal, dar și consumul exagerat de grăsimi. În cancerul colorectal,
consumul excesiv de grăsimi poate perturba activitatea florei microbiene de la
nivelul colonului crescând metabolismul unor xenobiotice și crescând
concentrația bilei sărate, care, dacă ajunge în colon, îi afectează mucoasa și
funcția. De asemenea, trebuie evitată carnea roșie în exces și consumul excesiv
de carne, în general. Sunt anumite componente care pot îngreuna metabolismul la
nivel hepatic și pancreatic, dar pot îngreuna și peristaltismul intestinal.
Excesul de zahăr este mai puțin incriminat în etiologia cancerelor digestive.
Trebuie să fim atenți și la anumite alimente consumate: fructe și legume care
vin din străinătate, ce pot fi stropite, injectate sau pot conține o cantitate
mare de nitrozamine și nitriți, substanțe puternic carcinogene. Eu, ca locuitor
al Bucureștiului, aș putea spune că am încredere mai degrabă în calitatea
produselor românești, dar de foarte multe ori se găsesc destul de rar, mai ales
iarna, și atunci ești obligat să cumperi ceea ce găsești.

Se observă creșterea incidenței cazurilor de
cancer după perioade precum Sărbătorile de iarnă?

Nu există o corelație între consumul
exagerat de alimente și, desigur, de carne în această perioadă. Creșterea
incidenței cancerului este menționată în general după ce un individ este expus
pe o perioadă de mulți ani. Evident că acești factori, dacă persistă, nu sunt
obligatoriu incriminați în apariția cancerului. Cancerul este o boală genetică
în prezent, în special cel colorectal, care are o bază genetică foarte bine
cunoscută. De aceea, pacienții care au istoric familial de afecțiuni genetice –
polipoză colonică familială, boli inflamatorii ale colonului precum boala Crohn
sau colita ulcerativă – au un risc de 20 până la 100 de ori mai mare de a face
boala decât alte persoane care nu au această moștenire genetică.

Constipația reprezintă un factor de risc în apariția cancerului colorectal. Foto: Shutterstock

Helicobacter pylori, un pericol adesea
ignorat

În celelalte tipuri de cancere ale
aparatului digestiv, ce factori de risc sunt?

Sunt factori de risc diferiți în funcție
de segmentul de tub digestiv. Ceea ce am discutat până acum se aplică în
cancerul colorectal. În ceea ce privește cancerul gastric, al cincilea ca
frecvență pe glob, factorul de risc principal este infecția cu bacteria Helicobacter
pylori. Această infecție se diagnostichează prin endoscopie și biopsie de la
nivelul mucoasei gastrice, sau prin testul din fecale. Boala se transmite pe
cale fecal-orală și este tratabilă. Este foarte importantă igiena alimentelor,
cea a mâinilor și monitorizarea atentă a eficienței tratamentului. La
majoritatea pacienților, infecția recidivează. De aceea, la o lună după tratament,
trebuie repetat testul pentru a stabili dacă pacientul mai este infectat sau
nu. În afară de această bacterie, mai sunt și alți factori de risc: consumul
exagerat de alimente afumate și conservate, consumul de alimente care conțin
nitrozamine și nitriți – substanțe care se găsesc în anumite alimente și care au
efect carcinogenic puternic. De asemenea, în cazul cancerului gastric,
pacienții care au suferit intervenții chirurgicale prealabile au un risc mult
mai mare de a face o recidivă sau un neoplasm pe bont gastric operat decât
persoanele care nu au avut anterior chirurgie gastrică, dar și pacienții care
au urmat diferite tipuri de radioterapie. Cancerul esofagian se corelează
puternic cu ingestia de alcool, substanțele corozive, infecția cu anumite virusuri
și apare mai frecvent la pacienții care prezintă anumite carențe nutritive.
Cancerul de vezică biliară este destul de rar întâlnit, greu de diagnosticat,
și are factori de risc virali, dar și legați de compoziția bilei, anumite boli
inflamatorii. Este una dintre cele mai agresive neoplazii ale tubului digestiv.

Se discută despre eliminarea lactatelor
din alimentație. Ce părere aveți?

Sunt foarte mulți pacienți care au
intoleranță la lactoză fără să știe și suferă de diverse tulburări funcționale
ce generează crampe, meteorism, exces de gaze, tulburări de tranzit. Acestea creează
un disconfort și modifică pH-ul scaunului și funcționalitatea mucoasei. Nu aș
putea spune că există o „normativă“ privind corelația dintre alimentația cu
lactate și incidența cancerului colorectal. Brânzeturile, dacă sunt consumate
zilnic, pot predispune la constipație, iar aceasta reprezintă un factor de
risc.

Ce se întâmplă, de fapt, când apare un
cancer? Cum se produce?

Este un mecanism extrem de bine studiat. Apariția
cancerului nu este încă diagnosticată de la debut foarte frecvent. De fapt, foarte
puține cancere sunt diagnosticate în stadii incipiente. De obicei, noi le
diagnosticăm în momentul în care tumora a crescut, când pacientul ajunge la
medic. În general, aceste tumori apar printr-un proces de proliferare: mai
întâi apare o metaplazie, apoi o displazie – o tulburare de creștere și
dezvoltare a anumitor celule de la nivelul mucoasei colonice sub influența unor
factori. La început, când tumora este foarte mică, pacientul este complet lipsit
de simptome, dar, pe măsură ce se dezvoltă, determină apariția unor simptome
mai mult sau mai puțin specifice. Totul depinde de segmentul de colon pe care
această tumoră se dezvoltă, dacă e să ne referim la colon. Dacă tumora apare pe
colonul drept, pe stângul sau la nivelul rectului.

În momentul în care pacientul este
diagnosticat cu un cancer digestiv, cum este tratat?

Diagnosticul este doar prima etapă,
următoarea este stadializarea. Tratamentul se face în funcție de stadiul în
care este pacientul. În situația cancerului colorectal, există și pacienți care
sunt în stadiul zero, deci tumora este dezvoltată în stratul cel mai
superficial al peretelui intern al mucoasei colonice. Evident că un astfel de
cancer, de cele mai multe ori descoperit pur întâmplător, cu ocazia unei
colonoscopii efectuate pentru anumite simptome, se tratează printr-o simplă
excizie endoscopică, fără tratament chirurgical, cu rezultate foarte bune și
supraviețuire de 99% la peste zece ani. În stadiul 1, tumora ajunge într-un
strat mai profund decât al mucoasei, deci ajunge în peretele colonic. La
pacienții aflați în acest stadiu, se aplică un tratament chirurgical ce
presupune o rezecție radicală oncologică: extirparea segmentului de colon și a
teritoriului limfatic aferent. Dacă pacientul este în stadiul 3 de boală, deci
tumora interesează în totalitate peretele organului digestiv afectat și
invadează uneori și organele vecine, tratamentul devine unul complex. De
exemplu, pentru cancerul colorectal, de multe ori se face inițial un tratament
chirurgical radical, iar apoi se apelează la tratament adjuvant, respectiv
chimioterapie cu sau fără radioterapie. Pentru stadiul 4, când tumora fie este
extrem de dezvoltată local și invadează foarte multe organe, dar determină și
metastaze la distanță la nivelul organelor din vecinătate, cât și în alte
viscere (plămân, ficat etc.), tratamentul este și mai complex. Pentru pacienții
ajunși în așa-numitul stadiu terminal se face un tratament cu viză paliativă,
de ameliorare a calității vieții și de prelungire a supraviețuirii, dar, în
situația cancerului colorectal, se preferă un tratament destul de agresiv atât
chirurgical, cât și chimioterapic, pentru că este un cancer potențial curabil
chiar și în condițiile unei chirurgii de exereză mare, asociată cu
chimioterapie prelungită.

„Chirurgia minim invazivă are un rol
esențial“

Care este rolul chirurgiei minim invazive
în tratarea acestor cancere?

Chirurgia minim invazivă are un rol
esențial. Medicina a evoluat foarte mult încercând să găsească noi metode,
tehnici care să îmbunătățească calitate actului chirurgical, să amelioreze
calitatea vieții și să crească supraviețuirea. Tratamentul minim invaziv poate
avea mai multe ramuri. În cancerele colorectale, prin tratament minim invaziv
înțelegem implicit extirparea unor tumori colonice sau rectale în stadiu
incipient I prin endoscopie. În situația unui cancer localizat la nivelul
rectului se poate face o microchirurgie endoscopie transanală. Se montează un dispozitiv
care are un obiectiv optic ce se introduce în anus. Prin acesta se introduc
instrumentele necesare pentru realizarea unei excizii. De asemenea, în cazul
polipilor cu displazie de grad sever la nivelul colonului, se poate realiza o
chirurgie pe cale endoscopică. Pentru cancerele în stadiile II și III, se
aplică tehnicile standardizate chirurgicale, laparoscopice și robotice. Chirurgia minim invazivă are mai multe avantaje comparativ cu cea clasică.
Majoritatea pacienților își doresc să se opereze laparoscopic în principal
pentru a nu avea o tăietură pe burtă. Însă chirurgia laparoscopică are și alte
avantaje: spitalizare mai scurtă, dureri postoperatorii mai reduse, deci și un
consum de analgezice mai mic, se elimină riscul infecțiilor de plagă și creează
un confort psihic foarte bun pacientului. Totodată, chirurgia laparoscopică
diminuează foarte mult trauma operatorie pentru că rezecția se efectuează în
condiții superioare, cu o mai mare precizie și cu o sângerare mai mică.

Chirurgia minim invazivă ajută la o recuperare mai rapidă a pacientului

La Spitalul Clinic SANADOR, care este
circuitul în care intră pacientul diagnosticat cu cancer colorectal?

De cele mai multe ori, pacientul este
diagnosticat la noi fie de medicii gastroenterologi în urma investigațiilor
endoscopice sau este diagnosticat de chirurgi în situații de urgență, la camera
de gardă, după ce efectuăm un CT pentru un sindrom subocluziv. Când se ridică
suspiciunea unei neoplazii digestive, urmează etapa stadializării. Apoi,
trebuie să intre într-o comisie oncologică multidisciplinară numită Tumor Board,
în care mai mulți medici – oncolog, chirurg, radioterapeut, radiolog,
anatomopatolog – se întrunesc și stabilesc care este etapa terapeutică cea mai
potrivită pentru stadiul în care este pacientul. Dacă recomandarea este de
chirurgie, ajunge în clinica de chirurgie generală, unde se stabilește metoda
exactă, iar apoi, după perioada de convalescență, în funcție de rezultatul
examenului histopatologic, pacientul este îndrumat către medicul oncolog, care
stabilește dacă are indicație sau nu de tratament adjuvant – chimioterapie,
radioterapie, terapii biologice țintite, imunoterapie.

Importanța screeningului

Chirurgia minim invazivă poate fi folosită
în toate tipurile de cancer ale aparatului digestiv?

În general, cel puțin teoretic, da. În
realitate, se aplică în mod deosebit pentru cancerele colonice și cele rectale,
cancerul gastric, dar pentru cele de esofag, al cavității bucale, de anus,
hepatic, pancreas se folosește mai puțin. Topografia acestor ultime organe creează
dificultăți tehnice reale în realizarea acestor rezecții chirurgicale, care însă
trebuie să fie foarte precise și radicale. Atunci, se preferă chirurgia
clasică.

Ce trebuie să facă un pacient pentru a nu
dezvolta un cancer digestiv?

Ne putem schimba foarte greu meseria,
stilul de viață și locul în care trăim și muncim. Însă trebuie să fim mai
atenți la ceea ce mâncăm, să spălăm foarte bine alimentele, să le selectăm
foarte bine. Este aproape imposibil să mâncăm totul natural, curat. Este foarte
important să conștientizăm în ce constelație genetică și familială ne aflăm și,
în funcție de aceasta, să intrăm într-un program de screening. Colonoscopia
este cel mai important element al screeningului și cea mai precisă metodă de
diagnostic a cancerului colorectal. Pentru screeningul cancerului gastric sau
esofagian, este important să efectuăm o endoscopie digestivă superioară o dată
la 2 până la 5 ani, mai ales după ce trecem de vârsta de 50 de ani. Foarte
important este să fim atenți la toate semnalele pe care corpul nostru ni le dă.
Dacă apare vreo schimbare în calitatea vieții, durere, balonare, schimbare a
tranzitului intestinal sau un element nou, trebuie să ne adresăm medicului.