INTERVIU | Dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societății Române de HPV: „Fertilitatea nu este afectată de vaccin“

Multe dintre
tulpinile virusului HPV sunt cauza principală a mai multor forme de cancer,
atât la femei, cât și la bărbați. Această situație poate fi prevenită încă din
adolescență, cu o simplă schemă de vaccinare

Cancerul de col uterin este a doua
cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din România, după cancerul
de sân. Țara noastră este în fruntea clasamentului european, cu o incidență
mare a acestei boli: conform
datelor Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS), în 2022, la noi au fost înregistrate 3.368 de cazuri noi de
cancer de col uterin, iar 1.793
dintre româncele diagnosticate și-au pierdut viața din această cauză.

Infecția cu anumite tulpini ale HPV (Virusul Papilomului Uman) este responsabilă de
99% din cazurile de cancer de col uterin. Vestea bună este că acest tip de cancer poate fi prevenit
prin vaccin care, din decembrie anul trecut, este gratuit pentru copiii și
adolescenții (fete și băieți, deopotrivă) cu vârsta cuprinsă între 11 și 19
ani, iar pentru femeile între 19 și 45 de ani, dozele sunt la jumătate de preț.
O schemă de vaccinare completă, cu trei doze, costa, înainte de campania
lansată de Ministerul Sănătății, în jur de 1.800 de lei. Acum, aceasta este
aproximativ 900 de lei, fiind necesară doar rețeta de la medicul de familie.

„Weekend Adevărul“ a discutat
despre HPV, cauza principală a cancerului de col uterin, și miturile din jurul
acestuia, cu prof.
dr. Radu Vlădăreanu, șeful Clinicii de Obstetrică
şi Ginecologie a Spitalului „Elias“ și ⁠președintele Societății Române de HPV. Acesta a clarificat
că vaccinarea anti-HPV nu are efecte adverse și că nu există niciun fel de
interdicție – nici de vârstă, sex sau vreo boală deja existentă. De asemenea, a
subliniat că la spitalul unde lucrează în fiecare zi este diagnosticată cu
cancer de col uterin cel puțin o femeie și, în toate cazurile, pacientele nu au
fost vaccinate.

„Weekend
Adevărul“:
Ce este Virusul Papilomului Uman (HPV)?

Dr. Radu Vlădăreanu: HPV este o prescurtare
de la Human Papilloma Virus, virusul papiloma uman. Este un grup foarte mare de
virusuri, sute de tipuri, de fapt un tropism pentru specia umană regăsindu-se
în jurul nostru peste tot.

Ce alte tipuri de cancere mai
provoacă acest HPV, în afară de cel de col uterin?

Nu toate dintre aceste sute de
virusuri provoacă cancerul de col uterin. Sunt unele clasificate cu un grad
mare de risc, altele sunt cu risc mediu și unele cu risc scăzut de cancer de
col. Însă, în general,
cele care sunt cu risc înalt, în mare parte sunt implicate în producerea și a altor
tipuri de cancer. În cazul femeilor e vorba de cancerul vulvar, vaginal. Dacă vorbim de ambele sexe, avem cancerul anal sau cancerul orofaringian. Deci aceste
virusuri sunt implicate în multe patologii. Însă, sigur, nu atât de puternic cum sunt
implicate în cancerul de col. 

În cazul cancerului de col uterin
provocat de HPV, care sunt simptomele?

În cancerul de col uterin nu sunt
simptome. Deci nimic nu doare, o lungă,
lungă perioadă, timp în care cancerul își face loc și ajunge într-un stadiu
avansat. Abia atunci – din păcate, cu șanse de
supraviețuire tot mai mici –
începe să sângereze la contact. Acesta ar fi primul semn. Poate nici atunci,
dar este cel mai tipic și deja târziu simptom.
Așadar,
nu doare, nu există simptome, singurul mod de depistare este controlul medical.

Există o vârstă anume când femeile
sunt mai predispuse la diagnosticarea cu cancer de col uterin?

Da, din păcate, încă de la o vârstă
tânără, undeva în jurul a 35-40 de ani, când femeia încă e în activitate, încă
muncește. Acolo este un prim vârf. Mai există unul, undeva la vârstă înaintată,
70-80 de ani.

Testul Babeș-Papanicolau, necesar

Cum se poate transmite HPV-ul?

Prin contact de mucoasă, prin
contact tegument-mucoasă, se poate lua de pe lenjerie, de pe mânerul unei uși,
în general mâna dusă în zona genitală poate transporta inclusiv acest HPV. Nu e obligatoriu
contactul sexual neprotejat, așa cum este cunoscutul HIV.

Principala formă de screening este
testul Babeș-Papanicolau?

Da, pentru a face screeningul
leziunilor neoplazice sau pre-neoplazice de col este necesar testul
Babeș-Papanicolau.

Când decideți că trebuie făcută și
o tipizare HPV?

Sunt anumite criterii. Multe țări
cu sisteme mai performante de sănătate preventivă renunță chiar la acest
test și fac tipizarea HPV prin screening. Însă depinde de câți bani există pentru a face gratuit
acest screening.
La noi e doar un program-pilot ca test de prim screening HPV, dar majoritatea
înseamnă Babeș-Papanicolau în mediu lichid.

Scut anti-HPV, din două sau trei
doze

Cum se face și ce este imunizarea
anti-HPV?

Este o descoperire pornită de la
cercetări îndelungate,
care au evidențiat relația între HPV și cancerul de col acum mai mulți ani.
Este vorba de niște particule care imită foarte mult învelișul exterior al
HPV-ului, dar acestea nu au nimic antigenic în ele și nu pot să dea nicio
boală. Recunoscând acest înveliș, organismul își face niște anticorpi pentru
el. Atunci
când vine adevăratul HPV, îl termină, îl anihilează. Pe scurt, cam asta este.

Care este perioada de acțiune a
vaccinului?

Vaccinul s-a dovedit că trebuie
făcut doar o dată. Adică o cură de două-trei doze, după care nu mai e necesar
să fie repetat pentru
că se păstrează. Avem cel
puțin 20 de ani de confirmare a faptului că se păstrează și fiecare an adunat
la cei care au fost vaccinați în urmă cu 20 de ani ne confirmă că nu mai e
nevoie să-l repetăm de-a lungul vieții. Deci, cu alte cuvinte, îl facem o dată
și gata.

Ați spus de cele două-trei prize.
Cum se face această vaccinare? 

Dacă sunt foarte tineri, fata sau
băiatul, până
în 14 ani se fac doar două doze de vaccin
la o distanță de două-trei
luni. După vârsta aceasta,
se fac trei doze. Asta este
schema completă. Cele trei doze se fac la 0-2-6 luni: momentul inițial, zero,
apoi
peste două
luni și a treia doză, peste
șase luni. Sunt
numeroase studii care arată că chiar și două doze sunt suficiente. Este mult mai bine decât
nimic.

Se poate ca între prima doză de
vaccin și a doua doză persoana să contracteze o tulpină HPV?

Teoretic, se poate întâmpla. Acesta
este și motivul pentru care recomandările pentru vaccinarea anti-HPV să fie mai ales pentru
vârstele mici. E important să se facă toate dozele necesare pentru sănătate.

Vaccin gratuit până la majorat

De la ce vârstă trebuie făcut acest
vaccin, atât pentru fete, cât și pentru băieți?

De la 11-14 ani este ideal – se produce cel mai mare
răspuns imun care persistă foarte mult timp – până în 18 ani și 11 luni și 30 de
zile. Deci până n-ai împlinit 19 ani, vaccinul este gratuit în România,
începând cu 1 decembrie 2023,
și atunci toată lumea beneficiază de vaccinare gratuită.

Și dacă s-a ratat această vârstă
optimă pentru vaccinare, atât pentru fete, cât și pentru băieți, el când se mai
poate face?

Oricând după această vârstă.
Există o compensare de 50% doar pentru femei cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani.

Fără limită de vârstă

Femeile până la ce vârstă pot face acest vaccin? Există contraindicații dacă au intrat la menopauză?

Biomedical vorbind, sunt femei și de 60 de ani care își fac vaccinul. Dacă au intrat la menopauză, pot face acest vaccin fără probleme. Așadar, nu există nicio contraindicație, dar trebuie să plătească prețul întreg.

În cazul bărbaților, care este limita de vârstă pentru vaccinare?

Nu sunt limite, iar vaccinarea bărbaților se face în ideea de a reduce masa potențială de oameni infectați cu HPV, de a reduce incidența cancerului anal și a cancerului de cap și gât. Acestea sunt motivele și, sigur, existând o cohortă tot mai mare de bărbați vaccinați, transferul acestui virus între indivizi este blocat practic sau este mult diminuat.

Femeile care au fost diagnosticate cu cancer de col uterin se mai pot vaccina anti-HPV?

Și ele se pot vaccina. Sigur că, în cazul lor, prioritar este tratamentul cancerului. Ținta noastră este să vindecăm cât putem acest cancer și cu cât îl depistăm în stadii mai puțin agresive, mai puțin avansate, cu atât șansele sunt mai mari de vindecare.

Fertilitatea, neafectată de vaccin

În jurul vaccinării anti-HPV s-au construit de-a lungul timpului foarte multe mituri și cazuri excepționale. Spre exemplu: dacă ați avea un băiat de 11 ani, l-ați duce imediat la vaccinarea anti-HPV, deși el este încă un copil?

Am trei fete și le-am dus la vaccinare după 11 ani. Bineînțeles că dacă ar fi și un băiat, și pe el l-aș duce la vaccinare. Nu există niciun fel de reacție adversă. Zeci de ani au trecut de la primele vaccinări, sunt sute de milioane de vaccinări făcute în lumea asta și lucrurile sunt destul de clare. În afară de durerea la locul injectării care poate să persiste o zi, două-trei, poate o senzație de leșin datorată fricii injectării și nu din alte motive, cam astea sunt reacțiile cele mai uzuale. Alte reacții adverse, semnificative, s-a dovedit că nu există.

Sunt voci de părinți care consideră că atât timp cât copilul nu este activ sexual, nu este nevoie de vaccinarea anti-HPV.

Argumentul este să îl ducem la vaccinare pe copil pentru a-și face anticorpii pentru momentul când devine activ sexual, pentru a-i da cea mai mare șansă să facă cea mai mare cantitate de anticorpi necesară pentru acel moment. HPV-ul nu e singurul lucru care se poate transmite pe cale sexuală. Sunt o groază de boli venerice care se transmit. Așa cum v-am spus, în HPV nu există protecție prin folosirea prezervativului, pentru că și acolo intervine mâna.

Dacă vreau să fac pentru copilul meu vaccinul anti-HPV, cum procedez? Trebuie să ajung la un ginecolog?

Nu. Medicul de familie face o rețetă compensată de 100%, dacă are până în 18 ani. Cu rețeta se merge la farmacie, acolo se dă vaccinul gratis. Cu vaccinul acesta trebuie să vă întoarceți la medicul de familie care face această vaccinare și vă trece într-un registru. Acest registru poate fi completat de medicul de familie, dar și de epidemiologi sau de infecționiști.

Fără efecte adverse

Acest vaccin are implicații și asupra
persoanelor cu boli autoimune?

S-au făcut studii foarte serioase
pe zeci de mii de cazuri de pacienți cu boli autoimune, iar rezultatele au
dovedit că vaccinul nu agravează boala, nu declanșează boala. Deci nu are o
incidență mai mare de apariție a bolilor autoimune. Cei care s-au vaccinat, cei
care nu s-au vaccinat au aceeași incidență teoretică de boli autoimune. 

Un alt mit pe care l-am auzit
referitor la vaccinul anti-HPV este legat de faptul că el poate induce
sterilitate sau insuficiență ovariană.

Nu există nicio modificare,
alterare a spermei, a celulelor sexuale masculine la cei care au făcut
vaccinul. La fel și în cazul femeilor, nu există nicio tulburare de ovulație
sau de foliculogeneză. Asta reliefează studiile. 

De asemenea,
mulți spun că dacă
au
făcut vaccinul anti-HPV, nu mai are rost testarea Babeș-Papanicolau.

Testarea Babeș-Papanicolau are rost
din când în când, dar rar, dacă faci corect vaccinarea cu tulpinile existente
în vaccinul actual, cu cele nouă tulpini. Deci folosind vaccinul care există în
România și în toată lumea acum, cel nonavalent, testarea Babeș-Papanicolau se
menține ca o necesitate, dar foarte rar. Undeva la zece ani ar trebui să-ți
faci un test. Vaccinezi fata la 11-13
ani și din 10 în 10 ani poate să facă un test Babeș-Papanicolau.

România, pe
podiumul cancerului de col uterin

Care e situația în România în privința vaccinării anti–HPV?

În România, datorită schimbărilor
de normative privind vaccinarea, cred că s-a dublat numărul persoanelor care
s-au vaccinat, ceea ce e bine. Undeva la 10.000 de vaccinări pe lună. Nu e
mult, dar avem potențial de sute de mii de femei care ar trebui vaccinate. Nu e
foarte mult, dar e mai mult decât era înainte. Să vedem dacă se menține acest
trend. Gândiți-vă că suntem de-abia după două luni de la începutul acestei
campanii. Ar ajuta ca oamenii să aibă încredere în acest vaccin. El există de
mai mult de 15 ani pe piață, are ani de studii și s-a dovedit că nu face niciun
fel de rău, ci doar bine. Australia a început din 2007 să vaccineze și băieții
și se laudă că aproape nu mai au cazuri de cancer de col uterin pe continent.
Marea Britanie își dorește eradicarea cancerului de col prin vaccinare și sigur și
prin testare. Deci se poate. România este în locurile fruntașe în cancerul de
col, iar
unul din 13 cancere din România e dat de col. Femeile nu vin foarte ușor spre
screening. Dacă le-am putea vaccina,
s-ar reduce semnificativ aceste cazuri.

Ce considerați că este important să
le comunicați părinților în mod special, maturilor, fie sau nu activi sexual?

Cel mai important este ca românii
să aibă încredere în acest vaccin. Sunt peste 20 de ani de când știm că
funcționează bine, de când vedem că cei din
țările care l-au folosit extensiv nu mai au cancer de col, sau există, dar
într-un procent foarte redus. Să înțelegem că a nu fi infectați cu virusul HPV
scapă, pe de
o parte, femeile
de cancer de col și, pe de
cealaltă parte, scapă bărbații de cancer oro-faringian,
de cancer anal. În spital nu există zi fără să diagnosticăm cancerul de col și
niciuna dintre femeile respective nu este vaccinată.