12.4 C
Londra
duminică, iulie 3, 2022

Învăţătoarea care a creat o şcoală de vară ca să ajute elevii cu tulburări de scris, citit sau de vorbire

Liliana Chivulescu (49 de ani), învăţător la şcoala gimnazială nr. 2 din satul Picior de Munte, comuna Dragodana, judeţul Dâmboviţa, este un cadru didactic care se implică extrem de activ în viaţa elevilor săi.

Rezultatele pe care le-a obţinut cu elevii săi de-a lungul anilor i-au adus locul al doilea la categoria ”Dezvoltarea Literaţiei” în cadrul galei ”Profesorul anului din mediul rural” organizată recent de Teach for Romania, o organizaţie neguvernamentală care trimite profesori în cele mai defavorizate zone ale României.

A urmat Liceul Pedagogic dintr-o întâmplare. O prietenă foarte bună a rugat-o să dea cu ea examenul de admitere la liceul amintit. În final, Liliana a fost admisă, în timp ce prietena ei, nu. După absolvire a vrut să vadă cum este să fii învăţătoare şi i-a plăcut atât de mult, încât nu a mai vrut să facă nimic altceva. După şapte ani la catedră a urmat Facultatea de Psihologie. Predă de 30 de ani în şcoala pe care a absolvit-o ca elevă şi în care mama ei a fost învăţătoare, apoi profesor şi mai târziu şi director.

Liliana are o tradiţie în familie în ceea ce priveşte profesoratul. Mama ei şi sora acesteia au fost, la rândul lor, învăţătoare, iar unul dintre bunici şi o soră de-a tatălui Lilianei au vrut să se facă şi ei tot învăţători, dar nu au fost lăsaţi de comunişti pentru că proveneau dintr-o familie de chiaburi, cum li se spunea la acea vreme.

”Când eram mică, îmi aduc aminte că mă lua mama la şcoală şi îmi plăcea să fac pe şefa pe acolo prin clasă, la elevii de gimnaziu. Cu vecinii mei mă jucam de-a şcoala şi eu eram învăţătoare”, îşi aminteşte dascălul.

Program personalizat pentru fiecare copil

Liliana îşi învaţă elevii nu numai să citească şi să scrie, dar şi să înţeleagă acele noţiuni, astfel încât să le folosească ulterior şi în viaţa de zi cu zi. Are la clasă şi elevi cu deficienţe de intelect, dar şi copii cu tulburări de scris, citit sau de vorbire.

”Când identific astfel de elevi, trebuie să îmi fie foarte clar cu ce dificultăţi se confruntă şi fac pentru ei un program cât se poate de personalizat. După orele de curs rămân cu ei ca să lucrăm suplimentar”, explică învăţătoarea.

Pentru aceşti copii care învaţă mai greu a creat o şcoală de vară, prin intermediul căreia îi ajută să recupereze materia şi să ajungă la un nivel măcar minimal de scris şi citit. ”Simţeam nevoia ca niciun copil de clasa I să nu intre în clasa a II-a fără aibă foarte bine formate deprinderile de scris şi citit. Textele în clasa a II-a sunt mai lungi şi mai complexe, iar pentru copii pare ceva mai dificil de trecut”, punctează dascălul.

Mentorat pentru elevii mai mici

Nu a fost deloc uşor şi nu i-a ieşit cu toate generaţiile. Cu unii elevi a făcut şcoala de vară şi în clasa a II-a şi abia în clasa a III-a au început să citească cursiv şi să şi înţeleagă ceea ce citesc. Efortul a fost şi este considerabil, iar munca Lilianei este voluntară, însă rezultatele obţinute de elevi merită efortul.

Unii dintre ei foştii ei elevi, care sunt acum la gimnaziu, o ajută să le predea colegilor lor mai mici în timpul şcolii de vară.  Proiectul se numeşte ”Impact” şi aparţine fundaţiei ”Noi orizonturi”. În acest fel, învăţătoarea se poate concentra pe fiecare copil în parte, după ce i-a şcolit pe elevii de gimnaziu cum să le predea colegilor lor mai mici.

FOTO arhiva personală

Elevii de gimnaziu o ajută să identifice copiii care sunt în pericol de abandon şcolar din cauza tulburărilor de învăţare. Ulterior, îi ajută să le depăşească, dar le-a oferit şi rechizite, dar şi o gustare pentru a nu li se face foame când rămân după ore.

Elevilor care provin din familii defavorizate le-a oferit prin acelaşi proiect ajutoare în alimente, haine, încălţăminte, rechizite şi jucării, dacă în familie erau şi copiii mai mici. Banii provin din donaţii de la oamenii din sat şi din vânzarea de obiecte handmade create de elevii de gimnaziu.

Învaţă jucându-se

Foloseşte mult la clasă joaca ca metodă de învăţare, dar şi activităţile outdoor. Iese cu elevii săi pe teren de sport al şcolii şi fiecare copil, cu o carte în mână, în ritmul lui, citeşte un fragment. Povesteşte apoi ce a citit şi pune întrebări dacă nu a înţeles ceva. Lectura devine astfel o activitate care le face plăcere şi vor face ulterior acest lucru şi singuri.

Învăţătoarea care a creat o şcoală de vară ca să ajute elevii cu tulburări de scris, citit sau de vorbire 1Liliana Chivulescu FOTO arhiva personală

Cu ajutorul alfabetarului, copiii formează cuvinte, pe care apoi le citesc reciproc. ”În acest fel, ei lucrează împreună, colaborează şi se ajută reciproc”, enumeră Liliana câteva dintre abilităţile pe care elevii şi le dezvoltă. Ulterior, cuvintele pe care le-au format le scriu pe bucăţi de hârtie sau de carton, iar copiii se joacă cu ele şi formează propoziţii.

Abordare bazată pe experienţa limbii

O altă metodă pe care o foloseşte se numeşte Abel. Este, de fapt, un acronim care vine de la abordare bazată pe experienţa limbii. Asta înseamnă că, după ce citesc o poveste, elevii crează propriile poveşti prin intermediul cuvintelor şi personajele de acolo şi scriu propriile poveşti pe o coală. Cuvintele sunt apoi decupate şi amestecate, iar copiii trebuie să reconstruiască textul, ca un puzzle. 

Învăţătoarea care a creat o şcoală de vară ca să ajute elevii cu tulburări de scris, citit sau de vorbire 3FOTO arhiva personală

Liliana nu duce lipsă de idei. O altă metodă este citirea ritmată, cum se întâmplă, de pildă, cu scrierile lui Marin Sorescu. Textele sunt citite şi în şoaptă sau bătând ritmul cu un creion în bancă. ”În acest fel, citirea capătă şi ritm, şi intonaţie, dar sună şi ca un joc”, explică dascălul.

Banca de cuvinte

Banca de cuvinte este o altă metodă care o ajută să le dezvolte copiilor vocabularul. După ce citesc un text, copiii îşi subliniază cuvintele necunoscute ca sens sau cele care le sună lor bine. Toate aceste cuvinte vor fi notate într-un caiet şi vor forma banca de cuvinte. Cuvintele vor fi reconstruite în mintea lor şi vor fi scrise, iar apoi vor face schimb între ei cu aceşti termeni. Şi Liliana face schimb de bănci de cuvinte cu un elev pentru a-şi corecta reciproc scrierea.

Învăţătoarea care a creat o şcoală de vară ca să ajute elevii cu tulburări de scris, citit sau de vorbire 5FOTO arhiva personală

Ulterior, alcătuiesc propoziţii cu aceste cuvinte, astfel încât să îi înveţe să le folosească şi în diverse contexte. Provocarea vine când folosesc cuvinte care au mai multe înţelesuri, cum este ”poartă”, pentru că trebuie să se gândească ca să găsească o frază pentru fiecare sens al cuvântului. ”Li se dezvoltă astfel şi imaginaţia, creativitatea, vocabularul şi pasiunea pentru a descoperi cât mai multe”, enumeră învăţătoarea câteva dintre abilităţile pe care elevii şi le dezvoltă.

Minţile fotografice

Sunt şi copiii cu tulburări de pronunţie care reuşesc performanţa de a-şi fotografia cumva cuvintele în minte. Când pronunţa altcineva cuvântul, îl preiau din ”poza” mentală şi îl transcriu pe caiet. Liliana a realizat atunci că poate folosi această abilitate a copiilor. Le dă acestora etichete cu mai multe cuvinte scrise, iar apoi le pronunţă fiecare şi le scriu.

La copiii cu tulburări de citire, dacă încă nu recunosc toate literele, lucrează cu fiecare pentru a învăţa literele pe care nu le ştiu. Şi cu elevii care se descurcă bine şi la citit şi la scris e nevoie să lucreze. Unii au tendinţa să râdă de colegii lor care se descurcă mai greu sau să îi grăbească. Prin urmare, a stabilit cu ei semne discrete fie ca să facă linişte, fie ca să aibă răbdare.

”Întotdeauna m-am gândit că ce fac eu cu ei le la folosi la şcoală, însă îmi doresc să le rămână partea aceea care înseamnă lecţii de viaţă, care înseamnă educaţie prin valori şi pentru valori: să fii bun, să fii generos, să fii înţelegător, să fii amabil şi să aibă respect pentru muncă. Vreau să înveţe aceste lucruri şi să le ducă mai departe cu ei. Nu ştiu dacă vor da probă de scris, de citit sau de matematică unde vor merge în viaţă, dar sigur vor da probă de omenie, sigur vor da probă de comportament civilizat şi mi-ar plăcea ca din ceea ce facem noi să ia tocmai aceste lecţii de viaţă”, este moştenirea cu care Liliana vrea ca elevii săi să rămână.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Profesorul de istorie care face minuni într-o şcoală de la sat. Ce fac unii elevi ai săi ca să nu piardă orele

 

Sursa – Adevarul

Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂

Buy Me A Coffee

Stiri Recente UK
Stiri Similare