Sezonul rece ascunde un risc medical major, statisticile confirmând o creștere alarmantă a urgențelor cardiace în această perioadă.
„Studiile
epidemiologice arată o creștere clară a evenimentelor cardiovasculare acute în
perioada sărbătorilor, cu un vârf al infarctelor și accidentelor vasculare la
finalul lunii decembrie”, avertizează dr. Elena Luminița
Kosa, Medic Șef Laborator MedLife Timișoara. Potrivit specialistei, această
vulnerabilitate este alimentată de un „cocktail” periculos: temperaturile
scăzute, excesele alimentare și alcoolice, dar și neglijarea tratamentelor
cronice.
Luna în care inima
„obosește” este în general ultima din an, potrivit unui studiu publicat în prestigioasa revistă British Medical Journal.
Acesta confirmă că există un „vârf” periculos de Crăciun și Anul Nou.
Cercetătorii au analizat peste 280.000 de cazuri de infarct miocardic și au
constatat că riscul crește cu 37% în ajunul Crăciunului. Factorii incriminați
includ stresul emoțional, consumul de alcool și mâncarea bogată în grăsimi.
„La
sfârșit de an, se observă o creștere a numărului de pacienți care se adresează
laboratoarelor ca urmare a exceselor alimentare. Cel mai des observăm creșteri
ale glicemiei, în special la persoanele cu diabet sau prediabet, precum și
valori mai mari ale trigliceridelor și colesterolului total. De asemenea, pot
apărea modificări ușoare ale enzimelor hepatice, mai ales în contextul
consumului de alcool, precum și creșteri tranzitorii ale acidului uric”, a spus dr. Elena Luminița Kosa, medic primar medicină de laborator.
Mai rar, apar modificări minore ale funcției pancreatice și acestea sunt, în
majoritatea cazurilor temporare.
„În perioada sărbătorilor nu este recomandată
evaluarea completă a statusului metabolic deoarece excesele alimentare,
consumul de alcool, reducerea activității fizice și oboseala pot influența
semnificativ rezultatele analizelor. Diagnosticele importante, precum
dislipidemiile, este preferat să fie stabilite după această perioadă”, a afirmat dr. Elena Kosa, care a explicat că pentru un
diagnostic corect, analizele ar trebui repetate la 2-4 săptămâni după reluarea
unui stil de viață normal.
Lipoproteina(a):
Factorul de risc pe care dieta nu îl poate învinge
Uneori, analizele de
rutină nu sunt suficiente, fiind necesare și alte investigații. Lipoproteina(a)
este „amprenta” genetică a riscului cardiovascular și este una dintre cele mai
importante analize pentru sănătatea inimii. „Deși seamănă cu celebrul
colesterol „rău” (LDL), ea are o particularitate redutabilă: nivelul său este
determinat genetic și nu este influențat de dietă, activitate fizică sau
tratamentul hipolipemiant actual. Lipoproteina (a), descrisă pentru prima dată
în 1963 de geneticianul Kare Berg, este o particulă sintetizată hepatic,
formată dintr-un nucleu de tip LDL la care se adaugă apolipoproteina (a).
Numeroase studii au demonstrat rolul său aterogen, trombogen și proinflamator,
fiind asociată independent cu riscul cardiovascular. Este un test tot mai des
solicitat de medicii cardiologi”, a explicat medicul de laborator.
Societatea Europeană de
Ateroscleroză (EAS) și-a actualizat încă din 2022 dovezile privind rolul lipoproteinei(a) în boala cardiovasculară
aterosclerotică (ASCVD) și stenoza valvulară aortică, oferind îndrumări clinice
pentru testarea și tratarea nivelurilor ridicate de Lp(a), dar și pentru
includerea acesteia în evaluarea riscului global.
Cine
ar trebui să își facă acest test obligatoriu?
- Cei cu istoric familial de evenimente
cardiovasculare la vârstă tânără; - Pacienții cu valori ale LDL
colesterolului ≥190 mg/dL; - Persoanele care au suferit proceduri de
revascularizare coronariană.
„Există
pacienți cu valori normale ale LDL care dezvoltă boală cardiovasculară precoce,
având ca singur factor de risc identificabil Lipoproteina(a) crescută. Riscul
este maxim atunci când coexistă valori crescute ale Lipoproteinei(a), cât și
ale LDL-colesterolului”, a atras atenția dr.
Kosa.
Vestea bună? Este nevoie
de o singură determinare pe parcursul vieții, deoarece nivelul rămâne constant,
fiind scris în codul nostru genetic. O valoare mai mare de 50 mg/dL este deja
asociată cu un risc crescut.
Majoritatea pacienților
cu Lipoproteina (a) crescută sunt asimptomatici până la apariția unui eveniment
cardiovascular major. „Dozarea Lipoproteinei (a) nu este recomandată ca
analiză de rutină. Recomandarea aparține medicului clinician, în urma
consultului”, a explicat dr. Kosa.
Putem
preveni destinul scris în gene?
Deși valoarea
Lipoproteinei(a) nu poate fi redusă prin stil de viață, riscul global poate fi
diminuat drastic. „În situația existenței unei valori crescute pentru
Lipoproteina(a), să ținem sub control ceilalți factori de risc, cei pe care îi
putem influența”, e de părere medicul de laborator. Aceasta înseamnă un
control riguros al tensiunii arteriale, glicemiei, greutății și renunțarea la
fumat.
Dr. Elena Kosa
subliniază că testarea genetică nu este doar un trend medical, ci o unealtă de
prevenție reală. „Testarea genetică cardiovasculară este recomandată în
special persoanelor cu antecedente familiale sugestive (stop cardiac
inexplicabil, eveniment aortic subit, boli cardiovasculare severe apărute la
vârste tinere), pacienților cu cardiopatii sau aritmii apărute precoce, celor
cu hipercolesterolemie severă sugestivă pentru o formă familială, precum și în
anumite situații de tromboză apărută la vârstă tânără sau fără o cauză
evidentă. De asemenea, testarea poate fi utilă pentru evaluarea riscului și
managementul unei viitoare sarcini la pacienții cu afecțiuni cardiace ereditare
sau boli genetice ale aortei. Indicația testării genetice și interpretarea
rezultatelor trebuie realizate de medic, pe baza istoricului personal și
familial, a examenului clinic și a investigațiilor cardiologice. Consilierea
genetică este un plus atunci când este disponibilă. Identificarea precoce a
unei predispoziții permite monitorizare atentă, screening familial și
intervenții timpurii, contribuind astfel la prevenția reală a evenimentelor
cardiovasculare severe”, a precizat dr. Elena Kosa.
Ce
spune știința despre Lipoproteina(a)
Afirmațiile dr. Kosa
privind controlul riguros al factorilor de risc sunt susținute de cel mai
recent studiu internațional. Analiza CONNECT, publicată în JAMA Cardiology, demonstrează că pacienții care
ating nivelurile țintă de LDL-colesterol prin terapie intensivă au un risc
semnificativ mai mic de a dezvolta neoateroscleroză (formarea de noi plăci de
grăsime în interiorul stenturilor).
Studiul a arătat că pacienții
care nu au atins țintele de LDL-colesterol au avut un risc de 3 ori mai mare de
eșec al stentului la 3 ani de la intervenție, dar și că menținerea unui nivel
scăzut al colesterolului „rău” (în medie sub 50 mg/dL) este crucială pentru a
preveni reapariția blocajelor.
Cu alte cuvinte, dacă
descoperim o valoare crescută a Lipoproteinei(a), strategia este clară: trebuie
să fim mult mai categorici cu restul factorilor pe care îi putem influența. În
timp ce evaluarea anuală a stării de sănătate rămâne esențială pentru a nu lăsa
nicio „verigă slabă” să treacă neobservată, mesajul medicului de laborator pentru
toți românii este: „Iubiți-vă inima, aveți grija de ea!”.
Surse:
https://www.bmj.com/content/363/bmj.k4811
https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/article-abstract/2843037
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
