Macron insistă să negocieze cu Putin. Cum ar trebui decriptat la București planul Franței: „E liderul de care Europa avea nevoie”

Emmanuel Macron insistă să negocieze cu Vladimir Putin, într-un moment în care Uniunea Europeană nu mai are canale de negociere cu Moscova. Expertul în securitate Claudiu Degeratu consideră că Macron își asumă rolul de lider de care UE are nevoie ca să intre la masa negocierilor.

Președintele
Franței, Emmanuel Macron, a transmis un nou semnal spre Kremlin,
prin care își exprimă intenția de a discuta cu omologul său rus,
Vladimir Putin. Liderul de la Palatul Élysée face un pas în față,
într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă fără succes
să devină parte a negocierilor de pace pentru Ucraina.

Ultima
dată când cei doi șefi de stat au discutat s-a întâmplat pe 1
iulie 2025. Discuțiile
de atunci au vizat două subiecte majore de securitate
internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al
Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée. A fost și convorbirea care a marcat o
reluare a contactului direct între un lider vest-european și
președintele rus, în condițiile în care anterior majoritatea
țărilor NATO și-au întrerupt orice fel de comunicare cu
Kremlinul după invadarea Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Totuși,
discuția dintre cei doi șefi de stat din 1 iulie nu a mai fost urmată și de altele, însă
Emmanuel Macron vrea să schimbe lucrurile. După ce a transmis un
mesaj anterior pentru Putin, exprimându-și disponibilitatea de a
negocia cu acesta, răspunsul Mosovei nu a întârziat. Purtătorul
de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a transmis chiar în
ultimele zile ale anului recent încheiat deschiderea lui Putin
pentru noi discuții cu Macron. La mijlocul acestei săptămâni, la
Paris, Emmanuel Macron a ținut să retransmită semnalul, într-un
interviu pentru presa franceză.

Semnalul transmis lumii de Franța

Claudiu
Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare
din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din
Bruxelles, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”,
demersul lui Emmanuel Macron și șansele ca acesta să ducă la un
rezultat bun în Ucraina, dar și cum trebuie decriptat la București
planul liderului francez.

„Putin
a respins până acum planul Franței și al Coaliției de Voință pentru a pregăti o forță de menținere a păcii sau de asigurarea
garanților pentru Ucraine. Și cu toate clarificările de la Paris
privind faptul că forța va fi post-conflict și după stabilirea,
să zicem, unei perioade de încetarea focului, am văzut, Federația
Rusă a respins ideea. Ori, acum, Macron încearcă să promoveze
această soluție pentru că, înțeleg, partea americană nu o
exclude, o ia în calcul, dar Washingtonul nici nu susține
propunerea europeană direct în discuțiile cu Moscova. Partea
americană a lăsat Europa să-și promoveze contribuția la planul
de pace direct la Moscova. Iar Macron vrea acum să discute direct cu
Putin, să-i prezinte concluziile după întâlnirea de la Paris și
să negocieze”, spune Degeratu.

Dincolo
de discuțiile despre Ucraina, Franța are și alte dosare deschise
sau pe care așteaptă să le redeschidă în discuțiile cu Moscova.
Un exemplu este legat de situația din Africa, unde Rusia a sprijinit
și chiar a împins o serie de state africane să rupă legăturile
privilegiate cu Franța.

Macron e liderul de care Europa avea nevoie

„Inerent
la o asemenea tentativă de negociere directă franco-rusă, se aduc
în discuție mai multe subiecte. Și nu putem exclude ca să existe
un pachet de negociere evident cu subiectele propuse de Moscova și
cu subiectele propuse de Franța. Și Franța se așteaptă să apără
și această situație în care se discută un pachet de negociere”,
mai spune expertul.

În
opinia sa, Macron începe să fie liderul de care Uniunea Europeană
avea nevoie. Spre deosebire de președinta Comisiei Europene, Ursula
von Der Leyen, dar și de cancelarul german Friedrich Merz, Emmanuel
Macron reușește o politică mult mai coerentă și curajoasă și
este un vârf de lance al Bruxelles-ului.

„Dacă
ne uităm la conjunctură, da, Emmanuel Macron rămâne liderul care chiar
dă claritate strategică, orientare, a găsit un mecanism de
mobilizare la nivel european și internațional și își asumă un
plan de mai lungă durată pe zona aceasta. Nu prea există alți
candidați în afară de Macron la a fi definit ca fiind liderul
european în acest moment. Doamna Ursula von der Leyen și domnul Friedrich Merz au avut și ei această ocazie în ultimii ani și nu au reușit
să facă acest lucru”, punctează Claudiu Degeratu.

Claudiu Degeratu. FOTO: Arhivă personală

El
este convins că Emmanuel Macron va avea susținerea Bruxelles-ului,
chiar dacă până în prezent decizia sa de a redeschide canalele de
negociere cu Rusia nu au fost urmate și de Comisia Europeană.

„Nu
e o tentativă solitară, nu se află neapărat pe cont propriu cât eu sunt convins că Macron are și un mandat din
partea Bruxelles-ului. Asta nu înseamnă că formal ar trebui să ne
așteptăm să o vedem și pe doamna Von der Leyen să urmeze aceeași
politică”, mai afirmă Degeratu.

Chiar
și așa, noua misiune pe care Macron și-o asumă, aceea de a-l
convinge pe Putin să pună capăt războiului, se anunță dificilă.
Singurul lider de calibru care a încercat același lucru, Donald
Trump, nu a avut până în prezent câștig de cauză.

Argumentele lui Macron 

De
altfel, Emmanuel Macron, la fel ca și Donald Trump și fostul
cancelar german, Angela Merkel, a avut o relație în general bună
cu Vladimir Putin. Totuși, după invadarea Ucrainei, relațiile
franco-ruse s-au deteriorat brusc și au ajuns la un nivel comparabil
cu cel din timpul Războiului Rece.

„E
greu de estimat în contextul actual în ce măsură va reuși Macron
să-l convingă pe Putin. E greu pentru că s-au întâmplat multe de
la momentul în care relația celor doi era funcțională. Practic,
au fost adăugate multe elemente, dar amândoi sunt lideri politici
care au capacitatea de a se adapta la noul context. Iar dacă încep
să apare elemente de gestionare a unui plan de pace comun, atunci e
posibil să se realizeze din nou o comunicare funcțională între
cei doi. Și ar putea fi poate chiar acesta imboldul de care au
nevoie discuțiile de pace pentru a se dinamiza”, adaugă Degeratu.

Claudiu
Degeratu consideră că Macron are argumente pentru a încerca o
negociere reușită.

„Emmanuel Macron cred că este liderul de care Europa ar avea nevoie în momentul ăsta, cea mai
bună soluție în acest moment. Acum, în ce privește negocierile
cu Putin, Macron poate veni cu câteva concesii pentru Rusia. Sunt
multe, pot fi multe în pachetul de negocieri. Franța are
capacitatea să dezvolte o agendă de negociere economică
consistentă cu Federația Rusă și în relație mai ales cu
politica europeană privind piața europeană și accesul Federației
Ruse. Ar putea fi abordate cu această ocazie problema sancțiunilor,
dar și cea a mecanismelor financiare de control asupra activității
economice a Moscovei”, explică Degeratu.

Ce are de făcut România

În
ce privește România, Claudiu Degeratu este convins că gestul lui
Macron nu ia prin surprindere autoritățile de la București. Iar
decizia lui Macron de a negocia cu Rusia nu poate fi privită decât
ca un pas înainte spre pace, chiar dacă nu există garanții că se
va ajunge curând aici.

„România
trebuie să se pregătească pentru mai multe scenarii și asta sunt
convins că se întâmplă. Acum, ce abordare strategică va avea
România în cazul unui scenariu de negociere care avansează între,
să zicem, Franța și Moscova e greu de anticipat. Probabil că vom
fi tot prudenți”, susține el.

În
ce privește scenariile viitoare, Claudiu Degeratu vede trei direcții
în care ar putea să ducă negocierile pentru pare.

Scenariile negocierilor

„Un
prim scenariu ar fi că aceste negocieri nu vor evolua deloc. Al
doilea scenariu pe care îl văd, cel mai realist, este o negociere
fragmentată care să dureze mai mult timp, nu una accelerată. Un
altul ar putea să fie nu o negociere, ci un fel de mediere probabil
în care să se implice americanii între Paris și Moscova sau, de
fapt, între Europa și Moscova”, mai spune Degeratu.

Pentru
Uniunea Europeană, există de acum câteva soluții clare. Iar cea
mai bună decizie ar fi ca Bruxelles-ul să continue să gireze
acțiunile lui Macron.

„Trebuie
să ne uităm la această echilibrare în relația între Statele
Unite, Europa și Moscova. Iar noi, europenii, trebuie să venim cu
inițiativele noastre, să avem niște planuri concrete și să
dezvoltăm propriile inițiative în relație cu Moscova. În ce
privește România, este de anticipat că va urma calea decisă la
nivelul coaliției de voință. Dar ce e cu adevărat important, acum
ceea ce funcționează este coaliția de voință, precum și canalul
franco-american de discuție și probabil următor va fi canalul
franco-rusesc”, încheie Claudiu Degeratu.