Mai multe ONG-uri vor sa ceară la
Bruxelles reintroducerea unui mecanism de verificare similar celui creat pentru
de post-aderare (2007), ridicat în 2022.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Discuțiile cu privire la o posibilă
reimpunere a MCV României au căpătat formă în ultimul timp, iar primii pași
încep să fie făcuți de o serie de ONG-uri care susțin reintroducerea acestei
forme de control asupra justiției din România.
Comisia Europeană a închis oficial
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România pe 15 septembrie
2023, după mai bine de 16 ani de monitorizare a reformelor în justiție și
anticorupție de la aderarea din 2007. Decizia a atestat angajamentul pro-european
și progresele instituționale făcute de România, în opinia experților de la
Bruxelles. Acum, decizia Comisiei Europene este contestată chiar din România.
Beneficiile aduse de MCV
La momentul respectiv, în 2007, România
avea nevoie de un supervizor. Corupția devenise endemică, iar statul român avea
probleme reale.
Mulți ani, MCV a funcționat ca un
instrument de monitorizare și asistență din partea Comisiei Europene. Acesta a
oferit României câteva avantaje esențiale pentru dezvoltarea democratică.
Iar primul ține de consolidarea statului de
drept și a Justiției. În ce privește independența sistemului judiciar, MCV a
pus presiune constantă pentru reforme care să asigure independența
magistraților față de factorul politic.
Tot MCV a dus la eficientizaea instanțelor
și a oferit pe de altă parte și un cadru pentru îmbunătățirea accesului la
justiție.
În sfârșit, MCV a fost cărămida de la baza
creării și consolidăii unor instituții cheie precum Direcția Națională
Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, iar în paralale a impulsionat
adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție, oferind un parcurs clar pentru
reducerea fenomenului corupției. Totuși, Comisia Europeană consiera în 2022 că
România și-a făcut temele bine și că existența MCV nu se mai justifică.
Cine insistă pentru un nou MCV
Potrivit suselor „Adevărul”, ONG-urile
Funky Citizens și Declic solicită acum măsuri dure, la fel ca cele adoptate în
2007, odată cu acceptarea României în Uniunea Europeană. Conform acelorași
surse, Funky Citizen a trimis la Bruxelles o solicitare în acest sens.
ONG-uile cer monitorizare strictă și
continuă a României de către Parlamentul European în privința statului de drept
și a independenței justiției, precum și luarea în considerare a perspectivei
societății civile, nu doar a pozițiilor instituționale oficiale, inclusiv vocea
celor 210.000 de cetățeni semnatari ai petiției.
În același timp, ONG-uile mai solicită un
pachet amplu de reformă, care include repartizare aleatorie reală a dosarelor,
limitarea puterii administrative a șefilor de instanță, transparență totală și
justiție deschisă, numiri în funcții de conducere prin concurs real și
desființarea secției speciale și revenirea la parchete specializate. De
asemenea, se cere protecția libertății de exprimare a magistraților și
rezolvarea haosului prescripțiilor, precum și costuri judiciare previzibile și
corecte și control independent asupra infrastructurii IT și limitarea
delegărilor arbitrare
Numiri controversate în timpul MCV
Deși ONG-urile consideră că un nou MCV ar
asigura transparența și reformele justiției, există și câteva semne de
întrebare.
Despre marea corupție s-a vorbit în România
după Revoluție, iar apoi subiectul a ținut capul de afiș decenii. De fapt, ceea
ce unii numesc marea corupție a devenit un subiect după aderarea la UE, însă
MCV a fost introdus în perioada 2007, ca măsură tranzitorie după aderarea la
UE. Ulterior au existat suspiciuni că acest MCV ar fi fost folosit ca
instrument de presiune pentru diferite schimbări în justiție. Cea mai cunoscută
situație din justiție a fost numirea Laurei Codruța Kovesi ca șef la DNA, în
urma unor proceduri care au ridicat la acel moment semne de întrebare.
În plus, MCV nu a prevenit capturarea justiției. O dovadă în acest sens este faptul unele presupuse nereguli descrise în
reportajul Recorder s-a produs chiar în timp ce România se afla sub monitorizare MCV.
În plus, ONG-urile sunt contrazise chiar de
faptul că Comisia Europeană consideră problemele rezolvate și MCV-ul inutil,
atâta timp cât a decis sistarea.
Riscurile implicate de reintroducerea
MCV
Un nou MCV, chiar dacă ar rezolva anumite
probleme, ar risca să provoace altele.
MCV a fost un mecanism tranzitoriu, creat
pentru perioada de post-aderare și a fost închis oficial în 2022, după ce
evaluările Comisiei Europene au arătat că nu există o bază juridică pentru
reintroducerea lui, având în vedere că statul de drept este monitorizat prin
Rule of Law Framework.
În Raportul anual privind Statul de Drept –
ediția 2025, Comisia Europeană remarcă progrese semnificative în justiție și
cadrul anticorupție. România se situează sub media UE la capitolul stat de
drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament
excepțional.
Apă la moară pentru extremism
România ar fi singura țară din UE cu MCV,
ceea ce ar alimenta discursul partidelor radicale și suveraniste. Un nou MCV ar
crea o Românie de rang secund în UE și ar genera stigmatizare politică. Între
2007 și 2023, guvernele au livrat reforme cosmetizate pentru rapoarte, au bifat
indicatori, dar au golit legile de conținut.
Cine ar profita de pe urma unui nou MCV
Există suspiciuni că, de fapt, reintroducerea MCV ar ajuta tocmai aceste rețelele. În același timp, există
ricul ca responsabilitatea să fie mutată extern, iar reformele reale amânate. Contestatarii MCV mai spun și că monitorizarea strictă ar favoriza conformarea
formală, nu schimbarea reală, și ar putea fi instrumentalizată politic. În
acest fel, guvernele ar putea să justifice lipsa unor măsuri ferme sau, din
contră, unele decizii arbitrare, argumentând că acestea sunt impuse de la
Bruxelles.
Sursa – Adevarul
Daca vreti sa ne fiti alaturi si sa contribuiti financiar la proiectele noastre, puteti sa ne ajutati cumparandu-ne … o cafea tare 🙂
