Marea Baltică devine un câmp de luptă între NATO și Rusia

Marea Baltică, odinioară un spațiu periferic al competiției geopolitice europene, se transformă rapid într-un câmp de confruntare strategică între NATO și Rusia. În centrul acestei tensiuni se află o rețea densă de infrastructură subacvatică — conducte, cabluri și instalații energetice — din ce în ce mai vulnerabilă, scrie The Economist.

submarinul suedez A26,

Comparat cu submarinele nucleare uriașe ale Rusiei, submarinul suedez A26, cu o lungime de doar 66 de metri, pare modest. Dar ceea ce îi lipsește în dimensiuni, compensează prin capacitatea de camuflare și supraveghere. Construit de compania Saab, submarinul este dotat cu un compartiment frontal care permite lansarea de drone subacvatice, senzori sau scafandri direct pe fundul mării.

Pentru apele puțin adânci și tulburi ale Mării Baltice — și pentru noul „război rece” care se desfășoară sub suprafața lor — A26 este considerat o investiție eficientă. Cel puțin aceasta a fost concluzia guvernului polonez, care, pe 26 noiembrie, a decis achiziționarea a trei astfel de submarine pentru aproximativ 2,8 miliarde de dolari, potrivit revistei The Economist.

Infrastructură critică, vulnerabilă

Pentru țări precum Polonia, supravegherea Mării Baltice și a spațiului subacvatic a devenit o prioritate de securitate națională. Fundul mării este traversat de conducte de gaze, cabluri electrice și de telecomunicații esențiale pentru funcționarea statelor din regiune.

Conducta Balticconnector leagă Finlanda de Estonia, iar Baltic Pipe transportă gaze din Norvegia către Polonia. În același timp, cabluri electrice și de date conectează statele baltice cu restul Europei. În acest an, Estonia, Letonia și Lituania s-au deconectat complet de la rețeaua energetică rusă; trei dintre cele patru linii care le conectează la sistemul european trec pe sub mare.

Deasupra apei, pe coastele Danemarcei și Germaniei, funcționează sute de turbine eoliene offshore, iar Polonia își extinde rapid propriile capacități. De-a lungul litoralului baltic există zece terminale de gaz natural lichefiat (GNL), cu alte două aflate în construcție.

NATO domină la suprafață, Rusia sub apă

Pe hârtie, prezența NATO în regiunea baltică nu a fost niciodată mai solidă: din cele nouă state riverane, toate — cu excepția Rusiei — sunt membre ale Alianței. NATO deține un avantaj clar în ceea ce privește forțele navale convenționale. Totuși, Rusia dispune de mijloace care pot provoca perturbări serioase.

Din 2023 au fost raportate cel puțin 11 incidente suspecte de sabotaj împotriva infrastructurii din Marea Baltică, multe dintre ele asociate cu așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei — nave petroliere utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Printre cele mai grave incidente se numără avarierea conductei Balticconnector și a unui cablu electric dintre Finlanda și Estonia, probabil cauzate de nave care și-au târât ancorele pe fundul mării. Reparațiile au durat luni de zile.

Există, de asemenea, semne de activitate rusă deasupra apei. În septembrie, drone au fost observate deasupra aeroporturilor din Danemarca, fiind probabil lansate de pe nave asociate Rusiei. Incidente similare au fost raportate ulterior în Franța și Germania.

Testarea limitelor NATO

Astfel de atacuri hibride permit Moscovei să nege implicarea directă, să testeze aplicarea articolului de apărare colectivă al NATO și să evalueze nivelul de pregătire al statelor membre. Totuși, Rusia începe să acționeze și mai deschis.

La începutul lunii octombrie, serviciile de informații militare daneze au raportat că nave de război rusești au simulat atacuri, îndreptând armele către nave și elicoptere ale flotei daneze.

Lista potențialelor ținte este în creștere. Germania, Danemarca, Suedia și Finlanda construiesc noi parcuri eoliene offshore, iar Polonia este deosebit de expusă: aproape jumătate din importurile sale energetice depind de infrastructura baltică, o dependență care va crește. Până în 2040, Varșovia ar putea investi peste 100 de miliarde de dolari în energie eoliană offshore și terminale GNL. Prima centrală nucleară a Poloniei, programată pentru 2036, va fi amplasată la mai puțin de doi kilometri de coastă.

Un spațiu greu de apărat

Multe dintre aceste proiecte au fost concepute într-o perioadă în care amenințarea rusă părea teoretică. Astăzi, protejarea lor este o provocare majoră. Deși radarele și sateliții pot monitoriza cerul și navele de la suprafață, chiar și atunci când acestea își opresc transponderele, ceea ce se întâmplă sub apă este mult mai greu de detectat — fapt ce face din fundul mării un teren ideal pentru atacuri hibride.

Tehnologiile sonar existente sunt slab adaptate condițiilor din Marea Baltică. Apele puțin adânci, traficul intens și variațiile de salinitate distorsionează semnalele acustice. Soluții noi — senzori hidroacustici, submarine precum A26 și vehicule subacvatice fără pilot — pot acoperi o parte din aceste lacune. Dar construirea unui sistem integrat de supraveghere, un obiectiv-cheie al NATO, va dura ani.

Costurile inacțiunii

Între timp, Rusia își modernizează flota pentru operațiuni împotriva cablurilor și conductelor subacvatice, potrivit evaluărilor recente ale serviciilor de informații britanice. Protejarea infrastructurii este costisitoare, dar repararea ei este și mai scumpă.

Un studiu al think tank-ului Rand estimează costurile zilnice de reparație la 24 de milioane de euro pentru un cablu de telecomunicații, 36 de milioane pentru o conductă de petrol și 75 de milioane pentru una de gaze — lucrări care pot dura luni. Pierderile cauzate de întreruperi de energie și comunicații sunt și mai mari.

În acest context, avertismentul recent al comandantului Marinei Regale Britanice, generalul Gwyn Jenkins, este grăitor: Rusia dispune de unități specializate capabile să cartografieze și să saboteze infrastructura critică de pe fundul mării — o capacitate care, spune el, este din nou în plină dezvoltare.

Pentru NATO, mesajul este clar: descurajarea atacurilor hibride în Marea Baltică va necesita nu doar tehnologie nouă, ci și voință politică de a demonstra că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără consecințe.