A treia dronă căzută în România nu ar fi fost lovită de militarii ucraineni cum aparent s-a întâmplat anterior cu celelalte aparate de zbor ale căror resturi au fost identificate la noi și din acest motiv prăbușirea a avut loc la o distanță așa mare de ținta prezumată, portul ucrainean Ismail. 

Astfel, această dronă ar fi fost bruiată de sisteme
specializate deținute de ucraineni. Concret, astfel de drone Shahed-136
(denumirea iraniană) sau Geran-2 (în varianta rusească) sunt programate înainte
de decolare unde să lovească cu ajutorul coordonatelor pe sisteme GPS, mai
exact varianta rusească a acestora GLONASS GNSS. Dacă acest sistem nu mai
funcționează în zbor, drona nu mai știe unde trebuie să lovească, urmează un
curs nedefinit și cade când termină combustibilul, lucru care s-a petrecut și în
acest caz, probabil.

Totuși, verificările vor continua fie și din simplul motiv
că această dronă a căzut la o distanță destul de mică, aproximativ un
kilometru, de un garaj al MApN.

NATO: Dronele rusești căzute în România nu ne vizau

După ce o a treia dronă lansată de fosta Armată Roșie a fost descoperită prăbușită pe teritoriul României, ambasadorul țării noastre la NATO, Dan Neculăescu, i-a informat miercuri pe aliaţii NATO cu privire la continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea României, iar un reprezentant al Alianței a susținut că nu există date despre un atac deliberat asupra Alianței.

Astfel, Dan Neculăescu i-a informat pe aliaţi că pe teritoriul României au fost identificate, pentru a treia oară, fragmente de drone similare cu cele folosite de Rusia și că autorităţile române rămân în alertă şi desfăşoară o anchetă completă.

Potrivit purtătorului de cuvânt interimar al Alianţei Nord-Atlantice, Dylan White, „NATO nu deţine informaţii care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva teritoriului aliat”. În plus, oficialul de Bruxelles a mai arătat că „NATO este solidară cu aliatul nostru, România. Secretarul general a vorbit cu preşedintele Iohannis în weekend şi continuăm să monitorizăm situaţia în strânsă legătură cu autorităţile române”.

La rândul lui, ulterior, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că bucăţile de dronă descoperite pe teritoriul României fac parte din categoria incidentelor, nu a atacurilor deliberate. Nu vedem niciun fel de intenţii din partea Rusiei să declanşeze ceva împotriva NATO, iar descurajarea pe care noi o arătăm prin această forţă colectivă este cea mai bună apărare. „Nu avem în faţa noastră un atac deliberat împotriva unui stat aliat, în cazul de faţă România. Este foarte important să facem această linie de demarcaţie. Incidente, accidente se pot întâmpla, s-au mai întâmplat, posibil să se mai întâmple şi în viitor, dar nu avem în faţa noastră un atac deliberat din partea Federaţiei Ruse împotriva unui teritoriu de stat aliat”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

MApN a luat măsuri

Conform unor surse militare, misiunile de monitorizare în zona incidentelor au fost intensificate și de Ministerul Apărării Naționale care a instalat și mai mulți senzori în zonă, iar o măsură similară a luat și Poliția de Frontieră. Mai mult, se pare că s-a decis dislocarea unor capacități antiaeriene mai aproape de această zonă. Cel mai probabil, este vorba de sisteme Gepard care s-au dovedit foarte eficiente în Ucraina împotriva dronelor și care se bazează pe un radar cu rază mică de acțiune, dar care formează o imagine a țintelor apropiate și pe tunuri rapide. 

Parchetul militar a deschis o anchetă

Parchetul militar București, respectiv procurorul militar Bogdan Pîrlog, s-a autosesizat pentru nerespectarea regimului traficului aerian, deschizând dosar penal in rem în cazul dronelor căzute în judeţul Tulcea.

În cursul zilei de joi, dosarul a fost declinat către Parchetul Curții Militare de Apel București care, la rândul lui, îl va trimite la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General unde va fi reunit la dosarul privind crimele de război din Ucraina.

Reamintim că a treia dronă prăbușită în România și găsită miercuri de militari la circa 15 kilometri de granița cu Ucraina, lângă comuna tulceană Nufăru aflată la 8 kilometri de Tulcea, este similară cu cele folosite de armata Rusiei, a anunțat miercuri Ministerul Apărării Naționale. Rusia utilizează în atacurile asupra Ucrainei atât drone produse intern, cât și drone iraniene Shahed, numite și drone kamikaze.

Rezultatul a fost comunicat după primele teste realizate de echipa mixtă de cercetare și verificare. „Din primele date transmise, a rezultat că fragmentele în cauză sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Procesul de expertizare continuă pentru stabilirea circumstanțelor producerii acestui incident”, arată MApN.