Noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, pe masa CCR: sesizarea ICCJ va fi dezbătută săptămâna viitoare

Curtea Constituţională a Românei urmează să discute pe 10 decembrie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

CCR ar urma să se pronunță miercuri, 10 decembrie, asupra sesizării Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vineri, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR, scrie Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită „pe o realitate contrafactuală” şi lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.

„Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluţia normativă, în opinia Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în concordanţă cu jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, incompatibilă cu regulile Constituţiei. Motivele de neconstituţionalitate extrinseci: caracterul de urgenţă al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare”, a spus Alistar.

Printre motivele de neconstituţionalitate intrinseci, Victor Alistar a enumerat neclaritatea şi imprevizibilitatea legii.

„Legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii consacrate de articolul 1 aliniatele 3 şi 5 din Constituţia României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate şi imprevizibilitate”, a precizat Alistar.

În plus, Curtea Supremă susţine că proiectul îi discriminează pe magistraţi în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale.

„Legea afectează principiul securităţii raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziţie reală. Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani. Deci, discutăm de o estimare de 66% dintre magistraţii în funcţie. Un alt considerent reţinut – legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi magistraţii sunt singurii care au statut constituţional garantat. La toate categoriile, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizaţiile brute. La magistraţi este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare de pensii de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă şi nejustificată, raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor pensiilor de serviciu”, a detaliat Alistar.

Ulterior, Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi„, apreciază ICCJ.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.