O horă românească, predată de un coregraf olandez la Școala Regală de Balet din Londra și jucată la Covent Garden

În
ultimele decenii, profesorul și coregraful Tom Bosma le-a predat
studenților de la Școala Regală de Balet din Londra
o horă românească
pe care a creat-o, intitulată Hora
La Aninoasa.
Dansul a fost
inspirat de un tablou
de-ale lui Theodor
Aman, pe care coregraful
l-a văzut în România,
la sfârşitul anilor ’60,
când
acesta a avut o bursă de studii la noi în țară.

Tom
Bosma are o vastă experiență în domeniu. A crescut de mic în
lumea dansurilor populare, tatăl său fiind un apreciat dansator,
așa că dansurile
erau o normalitate în familia sa. Pasiunea
lui a fost atât de mare încât a colindat întreaga lume în
căutare de ritmuri și mișcări inedite. Între
1973 și 1999 a fost coregraf la Conservatorul Regal din Haga,
iar din
1999
până în 2014 a
ocupat
funcția de
director adjunct al departamentului de dans al
instituției.

De
pe perete pe scenă

Tot
în aceeași perioadă i-a venit și
inspirația pentru Hora La Aninoasa. La un moment dat,
ajuns în România, a
vizitat și Muzeul
Național de Artă al României din București,
iar
acolo a fost fascinat de tabloul „Hora
de la Aninoasa“, pictat de marele Theodor Aman în 1890.
„Când am văzut
tabloul superb al lui Theodor Aman,
am decis aproape
instantaneu să fac o coregrafie inspirată de acea pictură. Ideile
au început să îmi vină din clipa în care am văzut pictura.
Mi-a luat în total patru săptămâni să creez Hora La Aninoasa
împreună cu studenții mei de la Haga. Aș vrea să spun,
de altfel,
că muzica și dansurile românești m-au inspirat enorm pe parcursul
întregii mele cariere“, povestește Tom Bosma.

Hora
jucată pe scena londoneză are
o poveste specială. Dansul
gândit de Tom Bosma este alcătuit din coregrafii combinate din
diferite părți ale României. Dansatorii cei mai tineri au
interpretat o coregrafie din vestul României, cei
de vârstă medie au avut
una din
Transilvania, în timp ce dansatorii cei mai experimentați au avut o
coregrafie inspirată din sudul României. La final, toți dansatorii
au urmat
împreună ritmuri foarte dinamice în costume populare românești.
„Conducerea
Școlii Regale de Balet din Londra a văzut mai multe filmări cu
munca mea de-a lungul anilor, inclusiv cu această horă românească
specială, și mi-a cerut în mod specific să le predau acest
dans
studenților. Și pot să spun că elevii
mei din Londra au
fost foarte entuziasmați de dansurile populare românești“, a
dezvăluit Tom Bosma pentru „Weekend
Adevărul“.

Dansul
românesc se vede la Londra

Pentru
reputatul coregraf, care are o experiență de peste 55 de ani, cel
mai emoționant spectacol cu Hora La Aninoasa a fost premiera din
vara anului trecut de la Covent Garden, unul dintre cele mai
cunoscute teatre din lume, premieră susținută în fața publicului
englez.
„Am început în
octombrie 2022 repetițiile cu studenții și studentele de la Școala
Regală de Balet din Londra pentru Hora La Aninoasa. Iar spectacolul
a fost susținut în vara lui 2023, bucurându-se de numeroase
aprecieri“, a mai
spus Tom Bosma.

Imaginea 1/8:
Studente repetitii Hora La Aninoasa in Londra foto The Royal Ballet School jpg

Hora
La Aninoasa nu a fost prima sa experiență în calitate de coregraf
la prestigioasa instituție
din capitala Marii Britanii.
În 1994, fosta
mare balerină Merle Park,
pe atunci director
artistic al Școlii Regale de Balet,
i-a cerut lui Bosma să realizeze o coregrafie românească pentru
școală. „Atunci
am pregătit Sucitoarele, spectacol jucat la Covent Garden pe 16
iulie 1994. Unii
dintre profesorii de acum de la școala din Londra sunt dintre foștii
dansatori de la acel spectacol din 1994
– mi se pare ceva
extraordinar“, rememorează
apreciatul coregraf.

Românii
care i-au influențat cariera

Când
era copil, doi profesori de dans și coregrafi foarte apreciați,
Sever Tița și
artistul emerit Theodor Vasilescu,
au venit în Olanda să predea dansuri populare din România.
„Cei doi
profesori români au fost foarte importanți pentru mine în timpul
adolescenței mele. Erau mereu de ajutor, comunicativi, implicați,
îmi explicau muzica, dansurile, pașii, pe scurt doi profesori
excepționali“, rememorează Tom Bosma.

Iar
legătura sa cu România a continuat:
în
1968, pe când avea 18 ani, Ministerul
de
Cultură
din Olanda i-a
acordat o bursă de trei luni în România pentru a studia dansurile
populare. Profesorii săi români lucrau la Casa Centrală a Creației
Populare din București și l-au ajutat foarte mult, inclusiv cu
cazarea la o familie încântătoare din Capitală.
„În fiecare zi
făceam cursuri private cu profesorii mei,
iar seara mă
trimiteau să particip la repetițiile susținute de Ansamblul
Tineretului, Ansamblul Balada și Ansamblul Doina. Profesorii m-au
trimis în toată țară, fie la un alt
profesor bun, fie
la un ansamblu, fie la un festival. În acest mod am avut șansa de a
studia în Caransebeș, Craiova, Goicea Mare, Alexandria, Sibiu,
Cluj, Suceava, Baia Mare, Oaș și Brașov, unde am studiat cu
Ansamblul folcloric Poienița. Și în acele trei luni, deși pare
puțin, am reușit să învăț 70 de dansuri populare din diferite
regiuni ale României“, subliniază
Tom Bosma.

Brâul,
dansat de un olandez cu români

Coregraful
olandez a dezvăluit
și care este cea mai specială amintire legată de România. În
1968, perioadă
în care a avut bursă în țara noastră,
unul dintre profesorii săi i-a sugerat să se ducă la prestigiosul
festival Brâul din Alexandria.
„Când am ajuns
la locul festivalului,
cu mica mea mașină roșie cu numere de înmatriculare olandeze, mai
mulți băieți cu vârste între 10 și 12 ani au venit și m-au
întrebat ce caut acolo. Le-am spus că eram interesat de dansul lor.
M-au întrebat dacă pot dansa brâul
și le-am răspuns afirmativ, arătându-le și câțiva pași. Erau
atât de entuziasmați să vadă un străin dansând brâul
încât m-au învățat mulți pași pe care apoi i-am predat în
Olanda. Ce
m-au învățat cei mici
atunci mi-a fost de folos când am făcut coregrafia pentru Hora La
Aninoasa“, povestește coregraful olandez.

Mai
trebuie spus că de-a lungul carierei sale întinse pe mai bine de
cinci decenii până acum, Tom Bosma a lucrat ca profesor invitat și
coregraf pentru numeroase școli de balet de pe tot globul,
precum National Ballet Academy în Amsterdam, John Cranko School
(Germania), Hamburg Ballet School (Germania), Tokyo Ballet School
(Japonia), Chabukiani Tbilisi Ballet School (Georgia) și Escuela
Nacional de Ballet Fernando Alonso (Cuba), Icelandic Ballet School
Reykjavik (Islanda), Institut del Teatre Barcelona (Spania),
Conservatorio Superior „Maria
de Avila“ Madrid (Spania), Liceul de Coregrafie București, Houston
Ballet Academy (USA).

Așa-i
hora prin Muscel

Legat
de originea geografică a horei din tabloul lui Theodor Aman, apăreau
semne de întrebare privind locul exact, având în vedere faptul că
sunt cinci comune cu numele Aninoasa în județele Argeș, Gorj,
Hunedoara, Dâmbovița și Prahova. „După
costumele ce apar în tabloul lui Theodor Aman, este posibil ca hora
să fie din comuna Aninoasa din județul Argeș“, a declarat pentru
„Weekend
Adevărul“ Elena Iagăr, fost
manager al
Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș.

„Hora este
probabil de la Aninoasa de Muscel, judecând după niște criterii
etnografice destul de generale. Nu se poate preciza cu exactitate,
mai ales că tot ce ține de etnografie are nevoie de detalii
și amănunte minuțioase.
Dar atmosfera generală este cea a unei hore țărănești, cu ritm
și învolburare, în bătătura unui local sătesc, la care se bea
pe prispă, unde se joacă un grup de copii, cu oameni îmbrăcați
în haine de sărbătoare, cusute cu ornamente, specific festive. Cum
bine știți, licențele apar în artă,
iar pentru privitor important
este un anume fragment de viață, emoția, ceva care depășește
acuratețea amănuntului“, a punctat
pentru „Weekend
Adevărul“ Alina Ioana Ciobănel, etnograf la Institutul de
Etnografie și Folclor „Constantin
Brăiloiu“ al Academiei Române.