Paradoxul de la Sofia: Cum au ajuns liberalii pro-europeni și naționaliștii rusofili în aceeași tabără. „Aștept să continue”

Bulgaria traversează o nouă perioadă de turbulențe politice și sociale, marcată de proteste. Peste 50.000 de oameni au ieșit în stradă săptămâna trecută la Sofia și în alte orașe, nemulțumiți de
modul în care este guvernată țara. Deși factorul declanșator al protestelor a
fost proiectul de buget pe anul viitor care prevedea majorarea unor taxe,
cauzele protestelor sunt mult mai complexe. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev
explică, pentru „Adevărul”, resorturile acestei crize și rolul omului de afaceri
Delyan Peevski, personajul care a reușit să unească opoziția prin simpla sa
prezență la putere.

Situația de la Sofia pare un déjà vu al anului 2020.
Piețele se umplu din nou de oameni nemulțumiți, chiar în timp ce țara vecină se
pregătește de atingerea unui obiectiv strategic major: aderarea la zona euro. De
această dată, inamicul comun nu mai este doar fostul premier Boiko Borisov, ci
o figură cel puțin la fel de controversată.

Factorul Peevski

În centrul nemulțumirilor se află Delyan Peevski, om de
afaceri și politician cu o influență masivă, perceput de o mare parte a
societății drept simbolul corupției și al statului capturat. Vladimir Mitev
subliniază că actualul guvern depinde de susținerea lui Peevski, un detaliu
care inflamează spiritele.

„Cred că un lucru important, care trebuie avut în vedere,
este faptul că actualul guvern este susținut de un om de afaceri și politician,
Delyan Peevski, perceput de multă lume ca fiind arogant. De exemplu, anumite
trucuri legate de proceduri, anumite atitudini, certuri în Parlament sau în
jurul Parlamentului s-au acumulat în timp și au deranjat o parte din populație.

Mai important, nu spun că acesta este singurul motiv, dar
anul acesta Peevski a sprijinit înființarea unei comisii parlamentare care
trebuia să investigheze activitatea a ceea ce am putea numi „rețeaua Soros” în
Bulgaria. Cred că aceste inițiative nu au făcut decât să deranjeze elitele
liberale.

Asta este, în esență, motivația liberalilor în multe
privințe. Principala este că Peevski este văzut ca o persoană coruptă și, pe de
altă parte, ca cineva care a contestat ceea ce fac ei. Chiar dacă această
comisie, din câte știu, nu a făcut nimic concret, simpla ei înființare și
discursul asociat, orientat împotriva elitelor legate de ideea de societate
deschisă, au contribuit la tensiune”, a explicat Vladimir Mitev.

Alianța improbabilă: „Suveraniștii” și „Liberalii”, din
nou împreună

Ceea ce face situația din Bulgaria cu adevărat interesantă
este compoziția eterogenă a străzii. Pe de o parte, se află partidele
reformiste pro-europene, precum „Continuăm Schimbarea” sau „Bulgaria
Democrată”. Pe de altă parte, protestele sunt alimentate de curentul
suveranist, reprezentat în principal de partidul „Renaștere” și, de președintele
Rumen Radev.

„Sunt mulți factori diferiți, dar aceste două tendințe, chiar dacă în principiu au viziuni diferite despre lume, au acum un inamic
comun. De exemplu, partide precum „Continuăm Schimbarea” sau „Bulgaria
Democrată” susțin aderarea la zona euro, în timp ce suveraniștii sunt sceptici.
Totuși, în momentul de față, aceste două tabere au ajuns din nou să se
regăsească de aceeași parte a baricadei. Protestele seamănă într-un fel cu cele
din 2020, când exista o alianță neoficială între liberal-anticorupție și suveraniști-naționaliști,
iar mobilizarea era împotriva lui Borisov, atunci prim-ministru, și a
procurorului-șef Gheșev. Iar Gheșev, care între timp a dispărut din prim-plan,
era perceput ca apropiat de Peevski. Deci avem, într-un sens, o repetiție a
ceva ce s-a mai întâmplat”, a explicat Mitev.

Președintele Rumen Radev joacă o carte complexă în acest
context. El reușește să capteze atenția zonei patriotice prin cereri precum
referendumul pentru zona euro, dar menține o punte de comunicare și cu zona
liberală prin retorica sa anticorupție vehementă la adresa lui Peevski.

„Președintele Rumen Radev încearcă să câștige teren pe
zona suveranistă. În plus, Radev are o retorică clar anti-Peevski și
anticorupție. Astfel, Radev apare, pe de o parte, deschis către cei mai
patrioți și mai sensibili la tema suveranității – de exemplu, el a cerut
organizarea unui referendum privind aderarea la zona euro. Pe de altă parte,
retorica sa anticorupție îl apropie de zona liberală, în sens larg, a tendinței
anticorupție.”, explică Mitev, sugerând că președintele își consolidează
poziția pentru o eventuală lansare a unui propriu proiect politic.

Creșterea taxelor – scânteia care a declanșat protestele

Dincolo de jocurile politice, protestele au avut un
declanșator economic concret: proiectul de buget pentru anul viitor. Conceput
ca un buget de tranziție către moneda euro, acesta prevedea măsuri nepopulare,
inclusiv dublarea impozitului pe dividende de la 5% la 10% și creșterea
contribuțiilor sociale.

Această propunere a mobilizat rapid sindicatele și
patronatele, categorii care, în mod obișnuit, nu ies în stradă alături de
activiștii civici. Reacția liderului GERB, Boiko Borisov, a fost una de
repliere tactică. După primele proteste de la finalul lunii noiembrie, Borisov
a retras bugetul pentru reexaminare, în încercarea de a calma spiritele.

„Aceasta a generat o nemulțumire care, în timp, a atras
tot mai multe grupuri – sindicate și organizații patronale. Primul protest, de
la sfârșitul lui noiembrie, a fost provocat și de oameni din sindicate sau din
organizațiile patronale. Apoi Borisov, ca răspuns la proteste, a început să
facă compromisuri privind bugetul și a redeschis dialogul social, ceea ce a
redus opoziția sindicatelor și patronatelor față de buget, din câte înțeleg.
Acum încearcă să reducă tensiunea cu zona anticorupție”, arată Mitev.

Perspectivele imediate rămân incerte. Deși strada cere
schimbare, aritmetica parlamentară este implacabilă: formarea unei majorități
fără partidul lui Borisov, GERB, pare aproape imposibilă.

„Vedem ce va fi. Observ că protestele nu sunt atât de
mult îndreptate personal împotriva lui, pentru că el nu este foarte vizibil în
prim-plan. Dar cred că, dacă acest guvern cade și se schimbă formula de
guvernare, Borisov tot ar putea rămâne influent, pentru că partidul său este
puternic și este greu să se formeze o majoritate fără GERB”, arată Mitev.

În aceste condiții, sunt șanse mari ca protestele să
continue.

„Aștept ca protestele să continue. Sunt indicii în acest
sens: săptămâna viitoare va avea loc un protest mai mare. Tot săptămâna
viitoare va fi discutată și o moțiune de cenzură. Nu sunt sigur că vor exista
alegeri anticipate. Mi se pare riscant să intri în zona euro cu instabilitate
politică. Nu am informații interne, dar nu cred că Bulgaria își permite o
instabilitate puternică”, subliniază Vladimir Mitev.